Academia Română


Academia Română este cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, care reuneşte personalităţi marcante din ţară şi din străinătate din toate domeniile ştiinţei, artei şi literaturii.

În prezent Academia Română îndeplineşte trei roluri majore: este for de consacrare, este un pilon important al cercetării din România, este un participant activ în viaţa societăţii.

Prin lege şi statut Academia Română poate avea un număr maxim de 181 membri titulari şi corespondenţi şi 135 membri de onoare din care cel mult 40 din ţară, iar numărul membrilor titulari nu poate depăşi numărul membrilor corespondenţi pe ansamblul Academiei Române.

În prezent Academia Română are 85 membri titulari, 76 membri corespondenţi (total 161), 36 membri de onoare din ţară şi 87 membri de onoare din străinătate (total 123).

În perioada 2014 - 2016 au fost aleşi: 20 membri titulari, 28 membri corespondenţi, 6 membri de onoare din ţară, 17 membri de onoare din străinătate, 3 membri post-mortem.

În 18 noiembrie 2008 Prezidiul Academiei a adoptat un Regulament pentru primirile de membri în Academia Română, care prevede: “Unicul criteriu de primire în Academia Română este caracterul de excepţie al contribuţiei candidatului în ştiinţă sau cultură (impact asupra domeniului în care activează, originalitatea contribuţiilor, într-un cuvânt excelenţa în cercetare şi creaţie). Reputaţia naţională şi internaţională a candidatului este un factor important în acceptarea unei candidaturi.” În acest mod, este consolidată funcţia de consacrare a Academiei Române.

Academia Română ca pilon al cercetării româneşti

Potrivit bazelor de date ISI Thomson Reuters numărul lucrărilor publicate de autori afiliaţi Academiei Române a crescut constant de la 420 în 2006 la 708 în 2008, iar potrivit monitorizării SCOPUS-ELSEVIER de la 274 în 2006 la 472 în 2009.

O clasificare recentă internaţională, sub numele SCIMAGO INSTITUTIONS RANKINGS - SIR WORLD REPORT 2010, cuprinzând 2833 instituţii din întreaga lume (majoritatea universităţi) analizează datele referitore la perioada 2004-2008 (număr de publicaţii, număr de citări, număr de colaborări internaţionale) şi cuprinde 18 instituţii din România.

În această clasificare pe locul 762 se află Universitatea Politehnica Bucureşti (cu 3303 publicaţii), pe locul 915 Institutul de Fizică Atomică Măgurele (cu 2653 publicaţii) iar pe locul 1114 în lume Academia Română (cu 2069 publicaţii). Deci în România, Academia se situează pe locul trei ca producător de literatură ştiinţifică monitorizată de SCIMAGO.

Pe domenii ştiinţifice, Academia Română apare la Ştiinţele fizice (de fapt ştiinţele exacte, incluzând în sens larg - chimia, fizica, geo-ştiinţele, ştiinţa materialelor, informatica, ştiinţa mediului, energia, ingineria, matematica) pe locul 635 în lume (cu 1887 publicaţii) şi la Ştiinţele vieţii pe locul 2067 în lume (cu 140 publicaţii).

Academia Română promovează în special cercetarea fundamentală, dar nu exclude nici cercetarea aplicativă unde şi când se pretează. În cele 66 de institute şi centre de cercetare ale Academiei Române funcţionează 1844 cercetători atestaţi, dintre care 1467 au titlul de doctor, un număr de 241 fiind conducători de doctorat. Mai lucrează şi 644 doctoranzi. Institutele şi centrele de cercetare ale Academiei Române variază ca dimensiuni de la 208 cercetători atestaţi (Institutul Naţional de Cercetări Economice) la numai 5 cercetători (Institutul de Istoria Religiilor). Trebuie menţionat că în ultimii ani peisajul unităţilor de cercetare ale Academiei Române s-a îmbogăţit cu Institutul de Istoria Religiilor, Centrul de Studii Transilvane de la Cluj-Napoca şi Centrul de Biodiversitate Agrosilvică “David Davidescu” din INCE.

Producţia ştiinţifică a unităţilor Academiei, rezultată din raportările acestora, totalizează 748 lucrări publicate în reviste ISI din străinătate, 456 lucrări publicate în reviste româneşti recunoscute ISI şi 1123 lucrări în reviste romaneşti din categoria B+ a CNCSIS, numai în anul 2010. Institutele noastre mai raportează un număr de 107 cărţi (şi capitole în cărţi) publicate în străinătate, 65 cărţi publicate în Editura Academiei şi 581 cărţi publicate la alte edituri din ţară, de asemenea numai în anul 2010.

O realizare spectaculoasă din ultimul timp este încheierea Dicţionarului Tezaur al Limbii Române. Lucrarea începută cu mai bine de un secol în urmă a ajuns să fie terminată prin efortul depus de peste 300 colaboratori în decursul a 105 ani, cercetători ai Institutelor de lingvistică de la Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi şi să fie publicată în format unitar, prin grija Editurii Academiei, cu sprijinul financiar al Băncii Naţionale a României fără de care singură Academia nu ar fi reuşit.

În aceeaşi categorie a lucrărilor colective de mare amploare se mai înscriu:

Dicţionarul General al Literaturii Române, în şapte volume, realizat de Institutul de Istorie şi Teorie Literară “G. Călinescu”, atlasele lingvistice pe regiuni la care lucrează Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan-Al. Rosetti din Bucureşti şi Institutul de Lingvistică “Sextil Puşcariu” din Cluj, Gramatica Limbii Române,

Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morphologic al limbii române (Institutul de Lingvistică din Bucureşti)

Dicţionarul toponimic al României (Institutul de Lingvistică din Bucureşti),

Istoria Românilor, ediţia II-a revăzută şi adăugită, la care participă Institutul de Arheologie din Iaşi, Institutul de Arheologie “V. Pârvan” din Bucureşti,

Istoria Transilvaniei (în trei volume) la Centrul de Studii Transilvane din Cluj-Napoca,

Atlasul Geografic Naţional al României (Institutul de Geografie),

Atlasul istoric al oraşelor din România (Institutul de Cercetări Socio -Umane din Sibiu),

Studii de istorie a filosofiei universale şi româneşti (Institutul de Filosofie şi Psihologie “Constantin Rădulescu-Motru” din Bucureşti),

Fundaţia Naţionala pentru Ştiinţă si Artă a Academiei Române a iniţiat publicarea unei serii de Opere Fundamentale ale literaturii române, care a depăşit 120 de volume, într-un format elegant, de înaltă calitate grafică.

Cercetarea ştiinţifică în Academia Română este organizată în cadrul unor programe fundamentale şi prioritare, lucrările citate mai sus făcând parte din asemenea programe. Lista programelor fundamentale ale Academiei Române mai cuprinde Evaluarea Stării Economiei Naţionale (programele ESEN ale Institutului Naţional de Cercetări Economice), Evaluarea Stării Sociale a României (programul ESSOR la acelaşi institut), Dicţionarul explicativ pentru ştiinţele exacte (Comisia de terminologie pentru ştiinţe exacte, cu colaboratori dinafara Academiei).

Cercetările din institutele de cercetări din domeniul ştiinţelor exacte (bio-ştiinţe, chimie, matematică, mecanică, ştiinţa informaţiei, ştiinţe geonomice etc.) dar şi cele din domeniul ştiinţelor politice şi socio-umane, sunt încadrate în numeroase programe prioritare ale Academiei, coordonate de secţiile de specialitate. Acestea sunt listate în anuarele Academiei, publicate cu regularitate.

Nu poate fi neglijat rolul Academiei Române în pregătirea resursei  umane de înaltă calificare ştiinţifică prin sistemul de doctorat, şi mai nou prin programele de pregătire postdoctorală finanţate din fonduri europene. Această pregătire se realizează în cadrul activităţilor de cercetare din institute, sub conducerea unor membri ai Academiei sau a unor cercetători ştiinţifici gradul I. În Academia Română conduc doctorat 35 membri ai Academiei şi 143 cercetători, în 31 de institute acreditate pentru organizarea de studii doctorale, în 13 domenii fundamentale. În noiembrie 2010 numărul doctoranzilor din Academie era de 1268, dintre care 109 doctoranzi cu frecvenţă.

În prezent doctoratul în Academia Română este în curs de reorganizare, sub forma unei “Şcoli de Studii Avansate a Academiei Române”, pe cinci domenii în capitală (ştiinţe exacte; ştiinţele vieţii, medicale şi agricole; ştiinţe umaniste; ştiinţe economice, sociale şi juridice; ştiinţe inginereşti), cu trei grupe în filialele din Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara.

În strânsă legătură cu cercetarea din Academia Română este activitatea Editurii Academiei. În fiecare an editura publică peste 100 de cărţi şi cca. 60 reviste de specialitate, editate de secţiile Academiei. Acestea contribuie nu numai la difuzarea rezultatelor cercetării din institutele Academiei, ci publică si articole realizate în universităţi, institute de cercetare din ţară şi chiar din străinătate. În ultimii doi ani o serie de reviste publicate de Editura Academiei au intrat în monitorizarea ISI, ceea ce contribuie la mai buna vizibilitate a cercetării româneşti. Editura a reuşit să recupereze marile întârzieri în publicarea unor reviste, în prezent fiind “la zi” cu majoritatea. Prestigiul de care se bucură Editura Academiei face ca aceasta să fie solicitată de mulţi autori din afara Academiei, mai ales din universităţi.

Biblioteca Academiei Române este una din unităţile de mare importanţă pentru cercetare. Deţine lucrări de mare valoare, mai ales de literatură veche,  gestionând un număr de cca. 14 milioane de piese. Menţionăm numeroasele expoziţii organizate de bibliotecă, ocazionate de diverse evenimente, rolul pe care l-a avut în facsimilarea şi publicarea manuscriselor Eminescu (operaţiune încheiată în iunie 2009). Mai nou, trebuie semnalată o iniţiativă a bibliotecii de scanare şi punere la dispoziţia publicului a unor opere importante în format electronic.

 

Prezidiul Academiei


Acad. Ioan-Aurel Pop
Președinte

Vicepreședinți
Acad. Bogdan C. Simionescu
Acad. Victor Spinei
Acad. Răzvan Theodorescu
Acad. Victor Voicu


Secțiile Academiei

Institute, Centre Fundații

Membrii Academiei Române


Anunțuri Importante

Programul Academiei Române cu ocazia Centenarului Marii Uniri