Institutul de arheologie

Istoricul Institutului

Pe teritoriul est-carpatic al României, inclusiv în centrul universitar şi academic Iaşi, cercetarea arheologică a început în prima jumătate a secolului al XIX-lea. În 1830, în cadrul Cabinetului de Istorie Naturală şi Medicină a fost înfințat Cabinetul Numismatic şi Arheologic, cu o Comisie de Arheologie, prin care s-au conservat cele dintâi descoperiri arheologice din spațiul dintre Prut și Carpații Orientali. O atenţie specială a fost acordată unor monumente arheologice: Cetatea traco-dacică de la Cotnari-Cătălina (al cărei plan topografc a fost alcătuit la 1854, de către Gh. Asachi), Mormântul Crăiesc de la Conceşti-Botoşani, descoperit la 1812; în 1884, folcloristul T. Burada a descoperit staţiunea eponimă a culturii Cucuteni, iar în primăvara anului următor au fost iniţiate primele săpături arheologice de către N. Beldiceanu şi D. Butculescu.

Descoperirile arheologice au fost anunţate lumii ştiinţifce prin articolele semnate de N. Beldiceanu şi Gr. Buţureanu, în 1885 și 1889, ca şi prin comunicările susţinute de Gr. Buţureanu în cadrul Congresului Internaţional de Antropologie şi Arheologie preistorică de la Paris, şi a lui G. Diamandi, la Societatea de Antropologie de la Paris, ambele în 1889. În ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea, Academia Română a analizat de mai multe ori problema cercetărilor arheologice din Moldova şi îndeosebi de la Cucuteni-Cetăţuia, prin intervenţiile unor reputați oameni de știință (Al. Odobescu, Gr. Tocilescu, A.D. Xenopol, Gr. Ştefănescu ş.a.). A doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul celui următor sunt marcate la Iaşi de activitatea lui Ion Andrieşescu, adevăratul ctitor al cercetărilor preistorice din ţara noastră; începutul secolului XX este dominat de cercetările efectuate de Hubert Schmidt la Cucuteni-Iaşi (încheiate cu tipărirea celebrei monografi Cucuteni in der oberen Moldau, Rumänien, Berlin-Leipzig, 1933), şi de crearea Şcolii româneşti de arheologie, de către Vasile Pârvan; în 1916 se înfinţează la Iaşi Muzeul de Antichităţi, de către profesorul O. Tafrali, care este numit la Catedra de Arheologie şi Antichităţi de la Universitatea din Iaşi ca succesor al lui T. Antonescu, în 1913. În 1941, prin Decretul-Lege, semnat de generalul Ion Antonescu, Seminarul de Istorie al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” este transformat în Institutul de Istoria Românilor „A.D. Xenopol”; prin eforturile profesorului Al. Boldur (succesorul prof. Ilie Minea), în 1943 s-a instituţionalizat activitatea Institutului de Istorie Națională „A.D. Xenopol”, ca unitate de cercetare distinctă, în cadrul Ministerului Culturii Naţionale şi al Cultelor, iar în 1964 s-a constituit Institutul de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol” de pe lângă Academia Română.

Mai precizăm că, în 1953, în cadrul institutului a fost înfinţată Secţia de Istorie Veche şi Arheologie, care a coordonat, până în 1968, activitatea Muzeului de Antichităţi, transformat, în 1957, în Muzeul de Istorie a Moldovei. În perioada de după 1953, Institutul de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol” din Iaşi a devenit, îndeosebi în domeniul arheologiei, centrul cercetărilor de specialitate, nucleul de activitate a specialiştilor din Iaşi, de la Facultate şi Muzeu. În 1961, prof. M. Petrescu-Dîmboviţa a fondat publicaţia Arheologia Moldovei, prin care s-a creat posibilitatea tipăririi rezultatelor cercetărilor proprii, dar şi ale colegilor din întreaga țară. Rezultatele investigațiilor cercetătorilor Institutului au fost valorifcate și în publicaţiile muzeelor judeţene, în periodicele celorlalte institute ale Academiei Române, ori în volumele congreselor internaţionale de arheologie pre- şi protoistorică, la care au fost invitaţi tot mai mulţi specialişti ieşeni.

Perioada de până la 1990 este şi cea a valorifcării, prin volume de amploare, a cercetărilor de teren, a săpăturilor sistematice, efectuate pe întregul teritoriu est-carpatic, prin numeroase sinteze ale unor culturi arheologice şi perioade istorice. Prin demersurile cercetătorilor ieşeni, susţinute de acad. D.M. Pippidi, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române, la 3 martie 1990 s-a promulgat Decretul-Lege, semnat de primulministru Petre Roman, prin care Secţia de Arheologie a Institutului de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol” a devenit Institutul de Arheologie, sub egida Filialei Iaşi a Academiei Române.

Prin competența, dăruirea și amploarea cercetărilor efectuate de specialiştii Institutului a fost abordată o tematică bazată pe necesitatea cunoaşterii spaţiului carpato-dunăreano-pontic şi nistrian, din Paleolitic şi până în epoca medievală (Geo-cronologia Paleoliticului superior în spaţiul dintre Nistru şi Tisa; Artă și religii preistorice; Complexul cultural Cucuteni-Ariuşd-Tripolie; Epoca bronzului şi prima epocă a ferului în regiunile extracarpatice ale României; Civilizaţia traco-geto-dacică din zonele carpato-nistriene, inclusiv contactele populaţiei geto-dacice cu civilizaţia greacă; Spiritualitatea geto-dacică; Civilizaţia romană la est de Carpaţi şi romanitatea; Dacii liberi din spaţiul est-carpatic şi romanitatea; Autohtoni şi migratori la nordul Dunării de Jos; Romanitatea norddunăreană şi Bizanţul în secolele IV-XI; Etnogeneza românească şi geneza oraşului medieval în Europa estcentrală; Satul medieval la est de Carpaţi), la care se adaugă importante teme din domeniul ştiinţelor conexe arheologiei: numismatică, paleobotanică, artă şi religii etc.

Prin săpăturile sistematice din staţiunile arheologice situate în spaţiul carpato-nistrian şi nord-vest-pontic au fost descoperite vestigii arheologice de o mare valoare istorică. Specialiştii Institutului au participat cu comunicări ştiinţifce la toate congresele organizate în cadrul Uniunii Internaţionale de Ştiinţe Preistorice şi Protoistorice (Praga, Belgrad, Nice, Mexico City, LondraSouthampton, Bratislava, Mainz, Forli, Liège etc.) şi la alte manifestări ştiinţifce internaţionale, cu tematică proprie. Specialiştii Institutului – V. Chirica, V. Cojocaru, D. Monah, M. Petrescu-Dîmbovița, Al. Rubel, V. Spinei, D.Gh. Teodor, George Bodi ș.a. – au organizat numeroase colocvii şi simpozioane internaţionale. Nu trebuie omise expoziţiile privind Cultura Cucuteni (şi a Catalogului acesteia, în limba engleză), la Tessaloniki, 1997 (M. Mantu, D. Monah) şi Scânteia (Cercetare ştiinţifcă
şi restaurare, Iaşi, 1999, Catalog realizat de V. Chirica, M. Mantu şi colab.). Încă de la înfinţarea sa, cu ocazia manifestărilor anuale, devenite tradiţionale, sub genericul Zilele Institutului, sau în cadrul Zilelor academice ieşene, au fost organizate importante manifestări ştiinţifce, cu participarea specialiştilor de la alte centre universitare, academice şi muzeale din ţară, din Republica Moldova și
din alte țări (Belgia, Franța, Ucraina etc.).

Contribuţiile prezentate de specialiştii Institutului la reuniuni internaționale, rezultatele propriilor investigaţii ştiinţifce din cadrul temelor de cercetare, au fost tipărite îndeosebi în periodicul Arheologia Moldovei (I, 1964, xxxviii, 2015), în suplimentul acestei publicaţii, Bibliotheca
Archaeologica Iassiensis
(I, 1989, XXVI, 2015), în alte volume din ţară şi din străinătate, dar şi în cele peste 60 de sinteze, monografi, volume de autor şi culegeri de studii, ori prin colaborarea la reeditarea unor lucrări fundamentale de istorie naţională, aparţinând lui A.D. Xenopol, N. Iorga,
Gh.I. Brătianu, ca şi a
Tratatului de Istoria Românilor, vol. I-III, coordonat de Academia Română, 2001 (contribuţii datorate lui V. Mihăilescu-Bîrliba, V. Chirica, I. Ioniţă, V. Spinei, M. Petrescu-Dîmboviţa, D. Monah, S. Sanie, D.Gh. Teodor).

Valoarea ştiinţifcă a lucrărilor realizate de cercetătorii Institutului a fost apreciată de Academia Română prin premiile „Vasile Pârvan” şi „Nicolae Iorga”, consacrând realizările datorate lui M. Petrescu-Dîmboviţa, D.Gh. Teodor, A.C. Florescu, S. Sanie, V. Spinei, I. Ioniţă, V. MihăilescuBîrliba, V. Chirica, Al. Andronic, Eugenia Neamţu, Stela Cheptea, D. Monah, Cătălin Hriban. Prestigiul Institutului s-a concretizat şi prin alegerea unor cercetători ca membri ai unor importante foruri culturale şi ştiinţifce naţionale (membri ai Academiei Române: M. Petrescu-Dîmboviţa, V. Spinei) şi internaţionale: Consiliul Permanent și Comitetul Executiv ale UISPP (M. Petrescu-Dîmboviţa, D. Gh. Teodor, V. Chirica), Comisia a VIII-a, Paleolitic superior, a UISPP (V. Chirica), Comisia de Neolitic a UISPP (D. Monah), Comitetul Executiv al Uniunii Internaţionale de Arheologie slavă (D. Gh. Teodor), Asociaţia Internaţională de Epigrafe greacă şi latină (S. Sanie); Asociaţia Internaţională de Arheologie Clasică şi Association for Computer Application in Archaeology (V. Mihăilescu-Bîrliba); Institutul Arheologic German (M. Petrescu-Dîmboviţa, I. Ioniţă); Comisia Internaţională de Studii Indo-Europene şi Tracice (S. Teodor).

De asemenea, unii dintre cercetători au fost cooptaţi în proiecte internaţionale de cercetări complexe (INTAS – V. Chirica; Research on Trade and Exchange in the Cucuteni-Tripolye network – F. Monah, D. Monah; Corpus der römischen Funde in europäischen Barbaricum şi Fritz-Tissen-Sonderprogramm zum wissenschaflichen Wiederaufau in Südosteuropa – I. Ioniţă), în comitetele de lectură ale unor prestigioase publicaţii europene (Préhistoire Européenne, Liège şi Praehistoria, Miskolc – V. Chirica), în comitetele de coordonare ale unor mari enciclopedii (Reallexicon der Germanischen Altertumskunde, autor şi consilier de specialitate – I. Ioniţă) sau drept colaboratori ai unor enciclopedii (Enzyklopädie des europäischen Osten – V. Spinei). Unii dintre specialişti conduc doctorate la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, ori în cadrul Institutului. Disciplinele acestor doctorate sunt următoarele: Preistoria României. Artă și Religii preistorice – dr. D. Monah și dr. V. Chirica, Istorie veche universală – dr. S. Sanie, Ştiinţe auxiliare ale Istoriei. Numismatică – dr. V. Mihăilescu-Bîrliba, Arheologia epocii migraţiilor – dr. Ion Ioniţă, Istoria veche a României – prof. dr. Dan Gh. Teodor Arheologie medievală – acad. prof.dr. Victor Spinei. Recent, prof. dr. Al. Rubel și dr. Magda Lazarovici au susținut cu succes Teza de abilitare, urmând să conducă doctorate în cadrul Institutului

Conducerea institutului

Director

dr. Alexander Rubel CS I

Secretar al Consiliului Științific

dr. Dan Aparaschivei CS I