Institutul de Filologie Română „A. Philippide”

Scurtă prezentare

Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, cu o istorie de peste 90 de ani, este o instituție publică de cercetări fundamentale în domeniul filologiei, cu următoarele specializări: lingvistică, istorie literară, etnologie. Este organizat în cinci departamente: Lexicolgie - Lexicografie, Istorie Literară, Dialectologie și Sociolingvistică, Toponimie, Etnologie și Folclor.

Institute of Romanian Philology "A. Philippide ", with a history of more than 90 years, is a public institution of fundamental research in the field of Philology, with the following specializations: Linguistics, the History of Romanian Literature, Ethnology. It is organized in five departments: Lexicology - Lexicography, Literary History, Dialectology and Sociolinguistics, Toponymy, Ethnology and Folklore.


Istoric

În anul 1927 a fost înființat, la Iași, ca departament al Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Institutul de Filologie Română, datorită demersurilor începute cu un an înainte de profesorii Giorge Pascu și A. Philippide. Din 1933, după moartea lui A. Philippide, Institutul îi va purta numele.

După cum se menționează în statutul Institutului, adoptat în 1934, „scopul Institutului este studierea tuturor produselor sufletești ale poporului românesc de pretutindeni, în primul rând limba, civilizația morală și cea materială” (Arhivele Naționale, Iași, fondul Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Litere, dos. 1/1934, f. 46-48). Pe lângă Institut funcţiona şi un cerc de studii, unde erau susţinute comunicări de profil.

Activitatea Institutului s-a diminuat după 1940, din cauza circumstanţelor politice şi a războiului. În 1949, reorganizându-se Academia Română, la Iaşi a fost înființată o filială a acesteia. Aici a funcţionat, din acelaşi an, Institutul de Istorie şi Filologie. Secţia de filologie avea două sectoare: de lingvistică (condus de Gavril Istrate) şi de istorie literară (condus  de N.I. Popa). Au fost angajaţi N. Bagdasar, Al. Claudian, G. Ivănescu, Ion Lăzărescu, Ştefan Cuciureanu ş.a. Din 1963, Secţia de filologie a Institutului de Istorie şi Filologie s-a numit Centrul de Lingvistică, Istorie Literară şi Folclor, primind şi un local propriu (în casa construită în 1842 de Mihail Kogălniceanu şi care a aparţinut, între 1918 şi 1950, lui Mihail Sadoveanu).

În 1974, Centrul de Lingvistică, Istorie Literară şi Folclor a trecut în subordinea Facultăţii de Filologie a Universităţii ieșene. Din 1976, sediul instituţiei se mută în clădirea construită şi locuită, până în 1869, de Gh. Asachi. În martie 1990, Institutul a adoptat vechea denumire şi a redevenit unitate a Academiei Române. Primul director al Institutului a fost Giorge Pascu (1927– 1932), urmat de Iorgu Iordan (1932–1946), Alexandru Dima (1949–1966; m.c. al Academiei Române), N.I. Popa (1966– 1967), N.A. Ursu (1967–1970; m.c. al Academiei Române), Alexandru Teodorescu (1970–1975), Vasile Arvinte (1975– 1976), Silvia Buţureanu (1976–1984), Stelian Dumistrăcel, director adjunct (1975–1984), Alexandru Andriescu (1984–1990), Dan Mănucă (1990–2009), Eugen Munteanu (2009– 2013), Bogdan Crețu (din 2013). Constantin Ciopraga, m.o. al Academiei Române, a fost director onorific (1994–2009).

În anul 1967, activitatea de cercetare s-a reorganizat, constituindu-se cinci departamente, astfel încât să se poată derula teme fundamentale și prioritare ale Academiei Române: Departamentul de lexicologie-lexicografie, Departamentul de dialectologie, Departamentul de toponimie, Departamentul de istorie literară, Departamentul de etnografie și folclor.

În anii următori, domeniile de cercetare s-au diversificat și lărgit substanțial, prin includerea lexicografiei informatizate (din 2001), a istoriei limbii române, a foneticii, a terminologiei (rurale), a sociolingvisticii, a studiilor culturale şi de mentalităţi, a etnologiei. Prin colaborarea cu institutele academice de profil din București, Cluj-Napoca și Timișoara, s-a trecut la elaborarea unor proiecte de anvergură națională: Dicţionarul limbii române, Noul Atlas lingvistic român pe regiuni. Moldova şi Bucovina, Tezaurul toponimic al României. Moldova, Dicţionarul general al literaturii române, Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovineireferitoare la specii folclorice precum balada, colinda,referitoare la specii folclorice precum balada, colinda, cântecul bătrânesc, descântecul ori la specificul etnofolcloric al unor zone. Ulterior, activitatea membrilor departamentului a vizat alcătuirea și publicarea unor lucrări de tip monografic, care cuprind tipologii și corpusuri de texte privitoare la specii folclorice, zone etnografice, ceremonialuri familiale și calendaristice. Pentru a conserva și a valorifica Arhiva de Folclor a Moldovei şi Bucovinei cu mijloace moderne de lucru, între 2007 și 2010 s-a realizat transpunerea întregului fond de înregistrări sonore din sistem analogic în sistem digital. Lucrări în curs de elaborare: monografii etnologicofolcloristice complexe bazate pe documentele din Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei. Fiecare departament dispune de o arhivă în care sunt stocate informații pe baza cărora s-a lucrat la temele din planul Secției de Filologie și Literatură. Pe lângă contribuția la volumele colective, membrii Institutului și-au valorificat cercetările publicând volume de autor sau colective, articole, studii în reviste de specialitate și au participat la manifestări științifice în țară și în străinătate.

Cercetătorii au câștigat, coordonat sau au beneficiat de granturi, proiecte, burse naționale și internaționale. Pentru o parte dintre numeroasele volume publicate de cercetătorii Institutului, în colaborare sau ca autor unici, au fost acordate 26 de premii, dintre care 17 premii ale Academiei Române. Publicațiile periodice ale Institutului sunt:

• „Anuar de lingvistică şi istorie literară” (apare din anul 1950; este acreditat CNCS în categoria B);
• „Philologica Jassyensia” (apare din anul 2005, publicaţie bianuală; revistă BDI, este acreditată CNCS în categoria B);
• „Buletinul Institutului de Filologie Română «A. Philippide»” (apare din anul 2000, publicaţie trimestrială).

Membrii Institutului organizează manifestări științifice naționale și internaționale. Simpozionul internațional anual al Institutului a ajuns, în 2015, la a XIV-a ediție. Colaborările științifice implică dialogul cu reprezentanți ai multor instituții de cercetare și de învățământ superior din România și din străinătate. Biblioteca Institutului numără 51.000 de unităţi, precum şi donația Petru Caraman.

Conducerea institutului

Director

Prof. Dr. Bogdan Crețu

Personal

- 28 de norme de cercetare
- 4 norme de personal auxiliar