Institutul de Informatică Teoretică

Istoric

Institutul a început să funcţioneze din luna martie a anului 1984 ca laborator pe lângă Catedra de Electronică şi Calculatoare a Facultăţii de Electrotehnică a Institutului Politehnic „Gh. Asachi” din Iaşi şi a devenit, în iunie 1984, Filiala Iaşi a Institutul pentru Tehnică de Calcul. Prin efortul grupului de cercetători, în majoritate tineri absolvenţi, şi al primului director, profesorul Dan Gâlea, Institutul s-a făcut cunoscut foarte repede prin rezultatele obţinute în proiectarea şi dezvoltarea de microsisteme cu microprocesoare de ultimă generaţie fabricate de firmele Zilog şi Intel, în proiectarea şi realizarea de software de bază şi de aplicaţii şi prin cercetarea fundamentală în domeniul sistemelor fuzzy, al reţelelor neuronale, al inteligenţei artificiale, al procesării de semnale şi imagini. Anul 1986 a însemnat pentru Institut începerea colaborării cu Seminarul „Gr.C. Moisil”, organizat de profesor Horia-Nicolai Teodorescu în cadrul Facultăţii de
Electrotehnică a Institutului Politehnic. Dintre rezultatele aplicative din primii cinci ani de activitate, care au avut un impact deosebit în dezvoltarea ulterioară a Institutului, amintim: microsistem pentru achiziţia şi procesare de imagini (brevet de invenţie OSIM); crossasambloare pentru microprocesoarele Z8000 şi MC68000; interpreter şi compilator Prolog în C; algoritmi de parsare pentru limbaje de programare şi limbaje naturale; software pentru controlul de calitate, prin analiza imaginilor de microscopie, dezvoltat pentru microsistemul de achiziţie şi procesare a imaginilor brevetat şi care folosește crossasamblorul proiectat în cadrul institutului; software pentru comanda unui robot industrial cu nouă grade de libertate; sisteme software dedicate, folosite pentru analiza de semnal 1D; sistem de urmărire a ţintelor aeriene; sistem de inspecţie video multicanal cu aplicaţii speciale etc. Prin Hotărârea de Guvern 501/1990 Institutul a trecut la Academia Română cu denumirea de Institutul de Informatică Teoretică. Trecerea la Academia Română a determinat actualizarea direcţiilor de cercetare la tendinţele existente pe plan mondial în domeniul informaticii teoretice şi aplicative, astfel, Institutul devenind, alături de Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială “Mihai Drăgănescu” din Bucureşti, unul dintre cei doi poli de cercetare în Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei ai Academiei Române. Institutul desfăşoară cercetări avansate cu precădere în
domeniile: sisteme cognitive; dezvoltarea de modele şi metode formale pentru procese concurente şi distribuite; algoritmi şi metode pentru analiza şi clasificarea semnalelor cvasistaţionare 1D, 2D şi 3D; procesarea semnalului vocal în vederea modelării intonaţiei şi detectării emoţiei în limba română; dezvoltarea de modele de calcul inspirate din biologia moleculară; dezvoltarea de algoritmi şi metode pentru analiza sintactică, semantică şi de discurs a textelor; sisteme fuzzy şi reţele neuronale; formalizarea topologică a
spaţiilor web. Direcţiile de cercetare abordate în cadrul Institutului au determinat în timp structurarea personalului de cercetare în: colectivul de procesare a limbajului natural
şi a semnalului vocal; colectivul de procesare de imagini „Profesor Dan Gâlea”; colectivul de modele şi metode formale. Rezultatele cercetărilor desfăşurate în Institut sunt
valorificate prin numeroase lucrări ştiinţifice apărute înpublicaţii prestigioase, prin crearea de instrumente şi sisteme software originale şi prin organizarea de programe doctorale competitive şi atractive în cadrul Şcolii de Studii Avansate a Academiei Române (SCOSAAR).
Forţa ştiinţifică a Institutului este probată prin numărul mare de volume de autor sau articole în volume publicate la edituri de prestigiu din străinătate precum Taylor & Francisc, Wiley, Springer, Elsevier, Oxford University Press, de către cercetătorii Institutului, prin numărul în
creştere de lucrări prezentate la conferinţe internaţionale şi publicate în reviste cotate ISI sau înregistrate în baze de date internaţionale SCOPUS, IEEE, DBLP, Zentralblatt für Mathematik, precum şi prin brevete şi programe protejate dezvoltate şi aflate în proprietatea Institutului. Dintre instrumentele software originale se evidenţiază sistemul software pentru realizarea variantei digitale a Noului Atlas lingvistic român pe regiuni - Moldova şi Bucovina (premieră
la nivel naţional), sistem pe care Institutul de Filologie Română „A. Philippide” îl utilizează pentru realizarea volumelor tipărite ale atlaselor lingvistice. La toate acestea se adaugă firesc recunoaşterea activităţii de cercetare prin numeroase citări ale lucrărilor publicate, obţinerea a 9 premii ale Academiei Române de către cercetătorii din Institut, obţinerea numai în perioada 2009-2014 a 13 titluri de doctor în ştiinţă şi participarea cercetătorilor Institutului în comitetele de program din cadrul multor conferinţe de prestigiu internaţional, precum şi în comitete de redacţie ale unor volume şi reviste apărute la edituri consacrate din străinătate. Tot ca urmare a rezultatelor obţinute în cadrul Institutului, doi colegi cercetători sunt membri corespondenţi ai Academiei Române şi ai Secţiei de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei a Academiei Române. Dincolo de cifrele care indică numărul de publicaţii şi rezumă activitatea recentă a Institutului, vitalitatea ştiinţifică este demonstrată prin crearea de concepte, cunoştinţe, metode, tehnici, instrumente, corpusuri textuale şi vocale şi, nu în ultimul rând, de noi direcţii de cercetare. Poate mai important, valoarea Institutului rezidă în generarea de noi capacităţi creatoare, pentru viitor, prin formarea de tineri cercetători. Astfel, foşti colegi care şi-au început cariera în Institut sunt acum profesori, conferenţiari sau lectori la universităţi din ţară şi din străinătate sau lucrează în alte unităţi de cercetare, având atribuţii de coordonare a activităţii de cercetare şi învăţământ. Peste 50 de cercetători, care activează în alte instituţii, s-au format ştiinţific în Institutul de Informatică Teoretică, aceasta fiind o semnificativă dimensiune, umană şi ştiinţifică, a capacităţii generatoare a Institutului.Vizibilitatea şi recunoaşterea internaţională este reflectată şi de lista de conferinţe organizate de Institut în ultimii ani în colaborare cu alte instituţii de cercetare sau învăţământ. Astfel, în perioada 2011–2015 Institutul de Informatică Teoretică a participat la co-organizarea de conferinţe şi şcoli de vară naţionale şi internaţionale, dintre care 10 conferinţe de nivel IEEE: SPED 2011, 2013, 2015; EHB 2011, 2013,
2015; ECAI 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, SOFA 2014 şi CONSILR 2011–2014, EUROLAN 2011, 2013, 2015. În mod tradiţional, în cadrul Zilelor Academice Ieşene, Institutul organizează un simpozion anual propriu, cu tema Sisteme Inteligente şi Aplicaţii. În contextul cercetării IT&C
europene şi internaţionale, Institutul etalează rezultate demne de un profil academic de vârf, având o bună eficienţă a cercetării evidenţiată prin numărul de lucrări publicate în forumuri semnificative, precum şi un procent comparabil sau mai mare de teze de doctorat finalizate şi de evenimente ştiinţifice co-organizate anual. Institutul a participat şi participă la proiecte prioritare şi fundamentele ale Academiei Române, proiecte extrabugetare, proiecte internaţionale şi bilaterale, dintre care amintim: Modeling and Mitigation of Social Disasters Caused by Catastrophes and Terrorism (2015– 2016), Membrane computing and biologically inspired calculi: computability, complexity, causality (2011–2014), Advanced research workshop SPS-NATO grant Improving Disaster Resilience and Mitigation – New Means and Tools, Trends (2013), MIACSAM – Managementul resurselor informaţionale şi asistarea cooperărilor ştiinţifice
inter-academice şi a managementului cooperărilor între Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova şi Academia Română (2011–2014), ADBIOSONAR – Capete SONAR bio-adaptive pentru vehicule autonome (2008–2011), Sistem de investigaţie, asistare şi control al afecţiunilor neurologice bazat pe interfaţa creier calculator (2008–2011), Dicţionarul tezaur al limbii romane în format electronic – eDTLR (2007–2010), Modelare şi conducere automată utilizând instrumente ale inteligenţei artificiale pentru aplicaţii în chimie şi inginerie de proces – INTELCHIM (2007–2010), GRAI – GRID Academic pentru aplicaţii complexe (2006–2008), Metode computaţionale de înaltă performanţă în modelarea şi proiectarea materialelor
nanomagnetice – MATNANTECH (2006–2008), Software systems for geometrical and mechanical simulation – PYTHAGORAS (2006–2008), Modele şi metode formale în calculul celular (2006–2007), Persident – Sistem informatic de biometrie pentru identificarea persoanei şi autorizarea accesului (2006), Computational formalisms inspired by molecular biology – FORMOL (2005–2008), Metode şi tehnici neinvazive cu microunde pentru detecţie timpurie a cancerului de sân – CANCERDET (2005–2008), Analiza  comportării sistemelor bazate pe cunoştinţe fuzzy cu un nou tip de reguli (reguli recurente, modelul Teodorescu) şi aplicaţii în medicină şi economie (2005–2006, GAR), Sistem software integrat pentru monitorizarea regimului juridic al terenurilor – instrument pentru fundamentarea politicilor de dezvoltare în sectoarele agricol, silvic, piscicol,
hidrologic şi de protecţia mediului, Programul RELANSIN (2004–2006, PP6), Sistem de măsură accelerometric avansat pentru investigări atmosferice cu sonde planetare – ROSA (2004–2006), Joint European network on embedded internet technologies, JENET / IST (2002–2003, Proiect european de transfer tehnologic din PC 5 al Comisiei Europene), Industrial embedded systems, INES / IST (2002–2004, Proiect european de transfer tehnologic din PC 5 al Comisiei Europene).
Începând din anul 2014 institutul este partener alături de Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu” în proiectul Prioritar al Academiei Române „COROLA – Corpus computaţional reprezentativ al limbii române contemporane”. În cei peste 30 de ani de activitate, Institutul și-a creat o personalitate proprie în cercetare. Cu o gamă amplă de subdomenii acoperite şi o dinamică vie, cu disponibilităţi şi resurse tot mai bine valorificate, Institutul de Informatică Teoretică este, raportat la rezultatele cu vizibilitate internaţională, o prezenţă semnificativă în domeniul ştiinţei și tehnologiei infoirmației.

Conducerea institutului

Director

Acad. Horia Nicolai Teodorescu