Dezbaterea se înscrie în suita activităţilor Laboratorului de Istorie Urbană, un proiect al Facultăţii de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” şi Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” al Academiei Române – Filiala Iaşi. Tema creării capitalelor în Europa de Est este interesantă şi incitantă, fiindcă va căuta să răspundă la întrebarea în ce fel s-a reflectat construcţia statelor naţionale în alcătuirea oraşelor capitală. Tema dezbaterii este un prilej de dialog ce se adresează în egală măsură istoricilor, literaţilor, geografilor şi urbaniştilor, fiecare putând, din perspectivele pe care le stăpânesc, să aducă argumente în profilarea unui anumit tip de evoluţie urbanistică experimentată în România şi în spaţiile din jur, din secolul al XIX-lea până la jumătatea secolului XX. La evenimentul moderat de Laurenţiu Rădvan, cunoscut pentru contribuţiile la cunoaşterea evoluţiei urbane din Moldova şi Ţara Românească şi din Sud-Estul Europei în perioadele medievală şi premodernă, va participa Dr. Emanuela Costantini, profesor la Universitatea din Perugia, Italia, autoarea volumului Capitala imaginată. Evoluţia Bucureştiului în perioada formării şi consolidării statului naţional român (1830-1940), apărut în traducere la Editura Polirom, în anul 2019. O lucrare construită în jurul ideii de oraş capitală rezultat al unei viziuni politice care s-a încercat să fie transpusă în fapt, nu întotdeauna coerent şi cu suficiente resurse. O lucrare care caută să compare capitala României şi realizările sale urbanistice cu zona rurală înconjurătoare, o comparaţie din care rezultă o întrebare pusă de autoare de câteva ori pe parcursul volumului, anume cât de reprezentativ a fost Bucureştiul pentru imaginea adevărată a României moderne? Este Bucureştiul oglinda ţării, sau este mai curând o proiecţie, un ideal, o capitală imaginată? Iată doar câteva întrebări care vor putea fi reluate şi discutate în timpul dezbaterii.