Volume

Dicționarul limbii române, Dicționarul Academiei, poate fi citit, cu acces liber, la adresa: https://clre.solirom.ro/ CLRE-Corpus lexicografic românesc electronic e un proiect al Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române – Filiala Iași. SOLIROM e o platformă, în plin proces de dezvoltare, a Academiei Române https://solirom.ro

Cu cât vorbim mai mult despre guvernare, cu atât înțelegem mai puțin ce este ea. Conținutul noțiunii ni se sustrage și avem din ce în ce mai mult senzația că ne învârtim în jurul unui loc gol. Un paradox, dacă ne gândim că problema guvernării se află în centrul reflecției despre stat și/ sau despre societate: este problema principală a științei politice, a filosofiei politice, și, în mod indirect, ea infuzează și fundamentul altor discipline, precum dreptul. Ea subsumează problematica relațiilor care se stabilesc în societate: între stat și cetățeni, între cetățeni între ei, și între puterile publice între ele.

Volumul, realizat în cadrul Departamentului de Lexicologie-Lexicografie al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, al Academiei Române Filiala Iași, cuprinde lucrări prezentate la edițiile din 2020 și 2021 ale manifestării științifice „Lexicografia academică romanească. Provocările informatizarii” http://www.philippide.ro/pages/manifestari_stiintifice.html

Contents Introducere – Irina Frasin Recognising Anthrozooalgia on the Way to the Symbiocene – Marco Adda One Health, COVID-19, and a Right to Health for Human and Nonhuman Animals – Laurie Sellars, Kimberly Bernotas, Jeff Sebo Becoming Primates: Ethnographic Notes on the Production of Human and Other-than-human Multispecies Collectives – Paride Bollettin Asking Consent from Pachyderm Persons: Facing Ethical Complexities in Multispecies Research – Michelle Szydlowski Human – Food Animal Emotional Bond: Case Studies from Southeastern Turkey – Abu B. Siddiq, Süleyman Şanlı Feral and out of Control: A Moral Panic over Free-roaming Cats? – Kristine Hill Of Cats and Women: A Cultural History of a Relationship – Irina Frasin Thoughts on a Venomous Dispute in Prehistoric Archaeology – George Bodi, Loredana Solcan The Future of Art after the Animal Turn – Jessica Ullrich Biophotography. An Anthrozoological Concept between Image, Representation, and Photography – Codrin Dinu Vasiliu Obiectualizare și exploatare: despre femei și alte bucăți de carne – Cătălina-Daniela Răducu Partea întunecată a relației copil-animal. Abuzarea copiilor și abuzarea animalelor: un ciclu al violenței? – Aurora Hrițuleac Animale și oameni găsiți împreună la scena crimei: reflecții interdisciplinare asupra unor cazuri reale – Dorin Dumitran, Alina S. Rusu Lumea fără simțuri la oameni și animale – Liviu-Adrian Măgurianu, Daniel Măgurianu Are Animals only Intelligent or Do They Possess Thought? – Felicia Ceaușu

Dan Gabriel Sîmbotin, Anul 1600: Cenzura imaginarului ştiinţific la începutul modernităţii, Institutul European, Iași, 2015, 273 p. ISBN 978-606-24-0141-2 (Premiul „Mircea Florian“ al Academiei Române).

Bibliographia classica orae septentrionalis Ponti Euxini, Vol. I Epigraphica, numismatica, onomastica & prosopographica
Finalizarea acestei lucrări a fost susținută de finanțare CNCS – UEFISCDI prin Proiectul PN-II-ID-PCE-2011-3-0054. © Victor Cojocaru

Bibliographia classica orae septentrionalis Ponti Euxini, Vol. II Archaeologica
PONTICA ET MEDITERRANEA Volumul VII
Editat de Victor Cojocaru și Ligia Ruscu cu colaborarea lui Lavinia Grumeza și Joachim Hupe
Redacție: David Braund, Altay Coșkun, Mădălina Dana, Cristian Găzdac, Lavinia Grumeza, Joachim Hupe și Ligia Ruscu Consiliul consultativ: Vitalie Bârcă, Livia Buzoianu, Thibaut Castelli, Costel Chiriac, Alexander Falileyev, Florian Matei-Popescu, Marta Oller Guzmán, Adrian Robu, Alexander Rubel și Diana Stah
Această serie pune la dispoziție studii recente despre istorie, epigrafie, arheologie, numismatică și iconografia lumii antice. Accentul său geografic principal este cel antic Zona Marii Negre. În timp ce țărmurile de nord și de vest sunt prima sa prioritate, lucrați la ele țărmurile sudice și estice sunt incluse și ele. La fel sunt și studiile despre Asia Mică și mai larg Mediterana care are o influență semnificativă asupra regiunii Mării Negre.

Bibliographia classica orae septentrionalis Ponti Euxini, Vol. III ARS, RES SACRAE & MYTHOLOGICA
PONTICA ET MEDITERRANEA Volumul IX
Editat de Victor Cojocaru și Ligia Ruscu cu colaborarea lui Lavinia Grumeza, Lucian Munteanu, Annamária-Izabella Pázsint, Joachim Hupe, Dan Ruscu, Ligia Ruscu
O nouă caracteristică a BCOSPE III sunt cinci capitole introductive cu ars, res sacrae & mythologica în regiunea de nord a Mării Negre din diverse perspective şi deci catalogul bibliografic. Finalizarea acestui volum este susținută de finanțare Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică Română. Acest lucru a fost posibil prin sprijinul unui proiect comun colaborarea foarte reușită lui Victor Cojocaru din ultimii trei ani cu Dr. Lavinia Grumeza și Dr. Lucian Munteanu (Institutul de Arheologie al Academiei Române Filiala Iaşi), precum şi cu Dr. Annamária-Izabella Pázsint, Dr. Dan Ruscu și Dr. Ligia Ruscu (Universitatea Babeş Bolyai din Cluj) și Dr. Joachim Hupe (Rheinisches Landesmuseum Trier).

Concepte și teorii social-politice oferă analize, prezentări și comentarii despre câteva dintre conceptele și teoriile cheie din teoria socială și politică recentă. Volumul se adresează în special celor care doresc să se inițieze – sau celor care încearcă să-i inițieze pe alții – în teoria și filosofia social-politică (mai ales cea contemporană). Conceptele abordate – „democrația deliberativă”, „democrația liberală”, „dreptatea socială”, „genul”, „geopolitica”, „globalizarea”, „ideologia”, „multiculturalismul”, „secularizarea” și „suveranitatea” – aparțin atât științei politice sau politologiei (teoriei politice empirice), cât și filosofiei politice (teoriei politice normative).

Cătălina Daniela Răducu, Construcția socială a genului, Pro Universitaria, București, 2016, 208 p. ISBN 978-606-26-0673-2.

Contribuţiile din acest volum pornesc de la un dublu interes: pentru studierea comportamentului moral, a condiţiilor manifestării sale reale, şi pentru modul de justificare ce susţine un sistem de recomandări normative. Ele redau rezultatele unor studenţi doctoranzi şi cercetători postdoctorali care au urmărit obiective individuale de cercetare reunite sub tema mai largă: „Fundamentele normativităţii şi constrângerile psiho-sociale” în cadrul de lucru oferit cu generozitate de Academia Română, Filiala Iaşi, în perioada iunie 2014 – august 2015. Variate studii de psihologie morală au pus în evidenţă factorii care influenţează formularea şi întemeierea judecăţilor şi evaluărilor morale. Cercetările empirice au readus în discuţie o dihotomie conceptuală larg discutată şi în tradiţia gândirii filosofice: distincţia dintre raţionarea explicită, abstractă, orientată de temeiuri şi principii, pe de o parte, şi judecarea intuitivă, rapidă, automată, la un nivel relativ inaccesibil sondării conştiente, pe de altă parte. Dispunem de mai multe modele teoretice explicative ale judecării morale, fără a putea vorbi încă de o clarificare univocă a rolului diferitelor procese psihologice implicate. Studiile din acest volum participă la această dezbatere teoretică. Ele oferă câteva explorări originale ale unor teme de cercetare importante, precum: rolul emoţiilor în generarea judecăţilor despre dileme morale (de ex., the switch dilemma, the footbridge dilemma etc.); ponderea proceselor automate în formularea judecăţilor morale; strategiile de corectare a erorilor de evaluare a acţiunilor din perspectivă morală; rolul unor structuri configurate pe cale evolutivă (precum empatia) etc.

Vasile Pleșca, Democraţia în câteva semne de întrebare, Editura Ștef, Iași, 2018, 201 p. ISBN 978-606-575-886-5.

Ionuț Bârliba, Drumul către sine. Kierkegaard și devenirea în limitele stadiilor existenței, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Iaşi, 2017, ISBN 978-606-714-365-2.

Confuzia (sau ignorarea distincției) între teoria ideală și teoria nonideală este una dintre cele mai frecvente erori – dacă nu chiar cea mai frecventă eroare – printre filosofii politici sau/și printre politologi, precum și una dintre principalele surse de interpretări, obiecții și argumentări precare, de dialoguri ale surzilor sau de dezbateri false și adesea inutile în filosofia și teoria politică. Încercand să răspundă acestei situații mai puțin dezirabile, volumul urmărește lămurirea și sprijinirea argumentativă a distincției teorie ideală-teorie nonideală, așa cum este ea invocată și utilizată, începând cu Rawls, în special în lucrările de filosofie politică pe tema dreptății. Pe parcursul demersului consacrat realizării acestui obiectiv, volumul propune, de asemenea, și câteva analize legate de cealaltă problemă majoră ridicată de distincția ideal-nonideal în teoria politică: problema intemeierii teoriei ideale ca metodă de filosofare pe marginea conceptului de dreptate sau/și ca instrument de orientare a acțiunii, instituțiilor și politicilor publice.

Dan Gabriel Sîmbotin, Imaginarul: Construcţia şi deconstrucţia lumii, Institutul European, Iași, 201 p. ISBN 978-606-24-0147-4.

Cartea prezintă o examinare a principalelor argumente și contra-argumente avansate de susținătorii realismului în filosofia politică pentru cele două teze metodologice pe care le sprijină: 1) teza că filosofia politică nu este și nu poate fi (doar) o ramură a eticii (în cazul realiștilor moderați); și 2) teza că filosofia politică ar trebui „scoasă în afara eticii” (în cazul realiștilor radicali). Ea argumentează pentru concluzia că realiștii – radicali sau moderați – nu au reușit să pledeze cu succes pentru niciuna dintre cele două teze. Problemele fundamentale ale filosofiei politice sunt, într-o majoritate covârșitoare, probleme de natură normativ-morală sau probleme care comportă și o dimensiune normativ-morală. De asemenea, recursul la principii și valori morale „pre-politice” este imperativ și inevitabil pentru filosofii politici. Realismul radical nu este decât un moralism deghizat, iar exigența sa metodologică – renunțarea la principiile și valorile morale în argumentarea din filosofia politică – este „nerealistă” (i.e., imposibil de realizat in practică). Ca atare, filosofia politică nu are altă opțiune decât aceea de a rămâne, în linii mari, ceea ce a fost dintotdeauna: un sector al filosofiei morale, o disciplină ale cărei interese de cercetare se află în continuitate cu cele ale eticii. Așa cum o sugerează și titlul ei, cartea poate fi descrisă și ca o (nouă) pledoarie pentru această concluzie generală cu privire la specificul și calea de urmat a filosofiei politice.

Volumul rememorează și omagiază viața și opera academicianului Teodor Dima (1939-2019). Structurat în trei secțiuni, volumul evocă și analizează, în prima parte, cele mai importante momente și repere din biografia academicianului, în vreme ce partea a doua și a treia prezintă și examinează contribuțiile sale academice și cele mai importante teme filosofice care l-au preocupat de-a lungul vieții și carierei (raționalismul temperat, analiza logică a conceptelor filosofice, natura probabilității, natura inducției etc.). Sunt reunite și două interviuri ale academicianului, printre care și ultimul său interviu, acordat cu doar câteva luni înainte de a pleca dintre noi. Deși departe de a oferi analize și răspunsuri exhaustive, volumul aduce un conținut semnificativ de originalitate în analiza vieții și operei academicianului Teodor Dima, atât prin propunerea de noi perspective asupra unor teme care au fost analizate și în trecut (spre exemplu, în volumul omagial din 2009 De dignitate philosophiae), cât și prin aducerea în atenție a unor aspecte mai puțin sau chiar deloc examinate anterior.

Această carte este despre cuvinte frumoase. libertatea, ființa umană sau drepturile sunt reperele în jurul cărora se conturează lumea în care trăim. Atâta doar că aceste cuvinte sunt, de multe ori, generatoarele celor mai importante dezacorduri și conflicte din societatea contemporană, iar cartea de față despre câteva dintre aceste dezacorduri vorbește. Una dintre trăsăturile fundamentale ale discursului democratic contemporan este faptul că se preocupă mai mult de a se explica, de a-și releva limitele și neajunsurile, decât pentru a-și promova viziunea. Democrația este locul comun al discursului politic contemporan și, din această cauză, că toată lumea trebuie să se raporteze la ea, a ajuns la autosuficiență și și-a slăbit propria forță discursivă.

Contents Introducere. – Irina Frasin (toward) a canine anthropology – Marco Adda Animal Cultures: a paradigm for determining what matters to animals – Isabella Clarke Despre femei și alte animale: o analiză logică a construcției sociale – Cătălina-Daniela Răducu Animal Protection at the International Level. Can We Envision a World Court for Animal Protection? – Lavinia Andreea Bejan Cat Sanctuary. Co-existence with community cats – Irina Frasin Yes, we love horses! Do they love us back? – Dan Manolăchescu, Mirela Tripon, Alina Rusu, Ionel Papuc Narațiuni și creaturi inedite din mitologia vedică – Liviu-Adrian Măgurianu, Daniel Măgurianu Evolution and optimalism – Felicia Ceaușu Symbolic Ontologies in Crisis Biophotography – Codrin Dinu Vasiliu Psychology applied to Anthrozoology – Reflections on designing an interdisciplinary curriculum – Alina Simona Rusu

Ca temă, concept, ca argument, subiect de discuție sau ca narațiune, omul rural contemporan reprezintă, fără nicio îndoială, o provocare mai curând sociologică, istorică, literară sau antropologică. Etnologică sau etnografică. Culturală sau psihosocială. Economică sau politică. Activistă sau științifică. Istorică sau actuală. Publică sau privată. Rurală sau urbană. S-a așezat destul de bine în această zonă a construcțiilor, deconstrucțiilor și reducțiilor științifice, culturale, economice sau politice. Și produce o cunoaștere controlabilă, cuantificabilă și asimilabilă în socio-economie. Cu șanse mari, cum s-ar spune, de implementare și replicare. Astfel încât devine de la sine înțeleasă următoarea întrebare: de ce, pe de altă parte, omul rural ar putea deveni și o provocare speculativă?

Concluziile principale prezentate în acest Policy Brief se bazează pe o analiză exhaustivă descrisă în articolul publicat de către autorii raportului Having your career path decided too early: the effects of high school track on education-occupation mismatch, 2024, International Journal of Manpower, https://doi.org/10.1108/IJM-03-2023-0123.
Autori:
Alina Botezat, Institutul de Cercetări Economice și Sociale ”Gheorghe Zane”, Academia Română, Filiala Iași România
Cristian Incaltarau, Centrul de Studii Europene, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, România
Sabina Ana Diac, Școala Doctorală de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, România
Alexandra Claudia Grosu, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, România

Studiile prezente în acest volum au pornit de la lucrările Simpozionului de Agro-Economie și Antropologie Rurală organizat în luna noiembrie a anului 2020 de Asociația Rural Development Research Platform și Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane”, al Academiei Române, Filiala Iași. Coordonatorii și-au dorit să pună la dispoziția autorilor un spațiu de întâlnire multidisciplinar și interdisciplinar, în care să fie prezentate cercetări actuale în domeniul dezvoltării rurale, agro-economiei și socio-economiei rurale din România. Credem că o înțelegere adecvată a lumilor rurale românești nu poate fi posibilă decât la întâlnirea dintre cercetările cantitative și calitative, care să pună în discuție toate dimesiunile societale ale socio-economiilor rurale.

Agricultura ecologică este una dintre metodele de soluţionare a problemelor de mediu din sectorul agrar şi o componentă esențială a dezvoltării durabile. Este știut că informațiile corecte privind certificarea ecologică și cunoștințele consumatorilor joacă un rol esențial în modelarea încrederii consumatorilor în alimentele ecologice, încredere care, la rândul său, va influența intenția de a le cumpăra. Obiectivul studiului a fost de a explora relația care există între criteriile folosite de consumatori pentru a deosebi produsele ecologice de cele convenționale și sursele de informare. Rezultatele au fost obținute printr-un sondaj aleatoriu, simplu, desfășurat în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, România. Criteriu cel mai des folosit pentru a deosebi produsele ecologice de cele convenționale a fost „aspectul”, „eticheta ecologică” plasându-se doar pe locul al treilea.

Prezentul volum evidențiază principalele aspecte abordate în cadrul tezei de doctorat intitulată „Studii privind optimizarea managementului şi marketingului în turismul rural din judeţul Neamţ” prin care se conturează o nouă zonare turistică a județului Neamț din perspectiva potențialului natural, antropic și edilitar. Volumul reprezintă prima lucrare științifică din țară în care este abordat cicloturismul ca formă de promovare a turismului rural.

Cum ar fi viaţa noastră fără culori?… Nici nu vreau să-mi imaginez. Important este că există şi într-un fel sau altul ne însoţesc pretutindeni. Suntem capabili să percepem culorile nu numai cu mintea, dar şi cu inima, acestea având capacitatea de a ne transmite anumite stări sufleteşti, reflectând în ultimă instanţă, personalitatea fiecăruia dintre noi. Inima colorează cu emoţii ceea ce mintea pictează doar în alb şi negru. Starea psihică a fiinţei umane este indusă, printre altele, şi de modul în care fiecare percepe mediul şi sensul pe care îl dă obiectelor înconjurătoare. Marc Antoniu afirma metaforic foarte sugestiv: “…de-a lungul timpului sufletul i-a culoarea gândului”.

Studiile din numărul de față scot în evidență relația noastră cu celelalte animale. Oamenii au domesticit animalele și le-au ținut aproape de mii de ani. Cu toate acestea, această relație, dincolo de importanța ei evidentă, a început să câștige mai multă atenție din mediul academic în ultimii ani. Tot articolul inclus ne invită să ne redescoperim relația cu animalele, cu lumea non-umană în general și să regândim natura noastră de alienare. Începem să înțelegem că decalajul dintre oameni și animale este artificial, deoarece oamenii sunt animale până la urmă. Privim lumea prin propriii noștri ochelari și, prin urmare, nu putem scăpa de viziunea noastră umană asupra tuturor aspectelor. Acest lucru aduce provocarea unei modificări de perspectivă: gândirea dincolo de diviziuni, partiții, clasificări și granițe artificiale. Acesta poate fi singurul mod în care putem spera să ne redescoperim locul în această lume și să înțelegem mai bine complexitatea relațiilor pe care le avem cu alte specii.

Antrozoologia este un domeniu interdisciplinar care studiază locul ocupat de animale în societatea și cultura umană, precum și relațiile cu oamenii. Această disciplină nu se ocupă în principal de studiul animalelor, ci se folosește de investigații de cercetare desfășurate în următoarele domenii: etologie, zoologie, psihologie comparată, primatologie pentru a studia complexitatea interacțiunilor existente între oameni și animale. Ideea acestui număr a luat naștere datorită succesului primei ediții a Simpozionului de antropologie care a avut loc în orașul Iași, în noiembrie 2018. Simpozionul a reunit specialiști din diverse domenii sub umbrela relațiilor om-animal și/sau modalităților de înţelegere a lumii non-umane. În acest număr au fost selectate și incluse o serie de lucrări. Tema generală urmărește ideea de a ne reconfigura relația cu animalele pe baza unui respect care vine din înțelegere. În acest sens, studiile în filosofie, psihologie, științe ale comunicării, literatură, istorie și arheologie oferă o perspectivă extinsă și unghiuri multiple, precum și analize complementare asupra acestei probleme complicate.

The adaptation of sedentary life and the process of plant and animal domestication in the Early Holocene helped humans to become from the dependents to the transformers of Earth. The inventions of metal, the industrialized production systems, and the rise of modern technology eventually made the species absolute regulator of the natural world. Today humanity is living in a world shaped by the human will–where other animals either face extinction at an alarming rate or experience potential threat of their survival, mainly caused by severe human effects on their natural habitats. The majority of the human population is urbanized and mostly detached from the natural world. This whole picture appears to be very unnatural for the human species too–given the fact that we have passed 99.7% of our time on the planet as hunter-gatherers and simple citizens of the natural world.

Volumul prezintă și analizează critic unsprezece dintre cele mai importante teorii sau/și ideologii politice contemporane: conservatorismul, egalitarianismul, feminismul, mercantilismul, liberalismul și marxismul (ca teorii ale economiei politice internaționale), neutralismul liberal, pluralismul, populismul, republicanismul și teoria critică. Menirea lui fundamentală este aceea de a fi util celor interesați în inițierea (lor sau a altora) în teoria (și in special filosofia) politică, mai ales in dezvoltările sale conceptuale, argumentative și problematologice recente. Volumul s-ar putea dovedi însă interesant și pentru cercetătorii cu experiență în investigarea și dezbaterea temelor abordate în cadrul lui. Deși obiectivul său fundamental rămâne cel introductiv, cele mai multe dintre capitolele lui prezintă idei, argumente sau perspective originale, care ar merita atenția critică a comunității cercetătorilor români. Aceasta cu atât mai mult cu cât unele dintre teoriile politice analizate în cadrul său – precum egalitarianismul, neutralismul liberal sau republicanismul – sunt prezentate și discutate pentru prima dată atât de sistematic și detaliat in literatura românească de specialitate.

A apărut noul volum de Studii de antrozoologie.Viața animalelor și cultura oamenilor / Anthrozoology Studies. Animal Life and Human Culture (coordonatori Irina Frasin, George Bodi, Sonia Bulei și Codrin Dinu Vasiliu, Editura Presa Universitară Clujeană). Toate lucrările din acest volum au în comun încercarea de a pune sub semnul întrebării supremația umană. Iar încercarea de a oferi modalități alternative de a înțelege și a trăi împreună cu animale din specii diferite în respect și grijă, oferă promisiunea posibilității unui viitor diferit. Prin volumul de față dorim să promovăm întrebări și neliniști legate de exploatarea celorlalte animale și a mediului. Trebuie să învățăm să gândim diferit și să încercăm să schimbăm paradigma în care relaționam cu Ceilalți ca simple obiecte, cu una în care putem genera relații intersubiective cu celelalte animale ca subiecți conștienți. Sperăm ca preocuparea pentru înțelegerea și bunăstarea tuturor celorlate ființe (atât umane cât și non-umane) să aibă un impact cât mai vizibil în transformarea relațiilor pe care le avem cu cei diferiți.