Volume

Dicționarul limbii române, Dicționarul Academiei, poate fi citit, cu acces liber, la adresa: https://clre.solirom.ro/ CLRE-Corpus lexicografic românesc electronic e un proiect al Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române – Filiala Iași. SOLIROM e o platformă, în plin proces de dezvoltare, a Academiei Române https://solirom.ro

Cu cât vorbim mai mult despre guvernare, cu atât înțelegem mai puțin ce este ea. Conținutul noțiunii ni se sustrage și avem din ce în ce mai mult senzația că ne învârtim în jurul unui loc gol. Un paradox, dacă ne gândim că problema guvernării se află în centrul reflecției despre stat și/ sau despre societate: este problema principală a științei politice, a filosofiei politice, și, în mod indirect, ea infuzează și fundamentul altor discipline, precum dreptul. Ea subsumează problematica relațiilor care se stabilesc în societate: între stat și cetățeni, între cetățeni între ei, și între puterile publice între ele.

Volumul, realizat în cadrul Departamentului de Lexicologie-Lexicografie al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, al Academiei Române Filiala Iași, cuprinde lucrări prezentate la edițiile din 2020 și 2021 ale manifestării științifice „Lexicografia academică romanească. Provocările informatizarii” http://www.philippide.ro/pages/manifestari_stiintifice.html

Dan Gabriel Sîmbotin, Anul 1600: Cenzura imaginarului ştiinţific la începutul modernităţii, Institutul European, Iași, 2015, 273 p. ISBN 978-606-24-0141-2 (Premiul „Mircea Florian“ al Academiei Române).

Concepte și teorii social-politice oferă analize, prezentări și comentarii despre câteva dintre conceptele și teoriile cheie din teoria socială și politică recentă. Volumul se adresează în special celor care doresc să se inițieze – sau celor care încearcă să-i inițieze pe alții – în teoria și filosofia social-politică (mai ales cea contemporană). Conceptele abordate – „democrația deliberativă”, „democrația liberală”, „dreptatea socială”, „genul”, „geopolitica”, „globalizarea”, „ideologia”, „multiculturalismul”, „secularizarea” și „suveranitatea” – aparțin atât științei politice sau politologiei (teoriei politice empirice), cât și filosofiei politice (teoriei politice normative).

Cătălina Daniela Răducu, Construcția socială a genului, Pro Universitaria, București, 2016, 208 p. ISBN 978-606-26-0673-2.

Contribuţiile din acest volum pornesc de la un dublu interes: pentru studierea comportamentului moral, a condiţiilor manifestării sale reale, şi pentru modul de justificare ce susţine un sistem de recomandări normative. Ele redau rezultatele unor studenţi doctoranzi şi cercetători postdoctorali care au urmărit obiective individuale de cercetare reunite sub tema mai largă: „Fundamentele normativităţii şi constrângerile psiho-sociale” în cadrul de lucru oferit cu generozitate de Academia Română, Filiala Iaşi, în perioada iunie 2014 – august 2015. Variate studii de psihologie morală au pus în evidenţă factorii care influenţează formularea şi întemeierea judecăţilor şi evaluărilor morale. Cercetările empirice au readus în discuţie o dihotomie conceptuală larg discutată şi în tradiţia gândirii filosofice: distincţia dintre raţionarea explicită, abstractă, orientată de temeiuri şi principii, pe de o parte, şi judecarea intuitivă, rapidă, automată, la un nivel relativ inaccesibil sondării conştiente, pe de altă parte. Dispunem de mai multe modele teoretice explicative ale judecării morale, fără a putea vorbi încă de o clarificare univocă a rolului diferitelor procese psihologice implicate. Studiile din acest volum participă la această dezbatere teoretică. Ele oferă câteva explorări originale ale unor teme de cercetare importante, precum: rolul emoţiilor în generarea judecăţilor despre dileme morale (de ex., the switch dilemma, the footbridge dilemma etc.); ponderea proceselor automate în formularea judecăţilor morale; strategiile de corectare a erorilor de evaluare a acţiunilor din perspectivă morală; rolul unor structuri configurate pe cale evolutivă (precum empatia) etc.

Vasile Pleșca, Democraţia în câteva semne de întrebare, Editura Ștef, Iași, 2018, 201 p. ISBN 978-606-575-886-5.

Ionuț Bârliba, Drumul către sine. Kierkegaard și devenirea în limitele stadiilor existenței, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Iaşi, 2017, ISBN 978-606-714-365-2.

Confuzia (sau ignorarea distincției) între teoria ideală și teoria nonideală este una dintre cele mai frecvente erori – dacă nu chiar cea mai frecventă eroare – printre filosofii politici sau/și printre politologi, precum și una dintre principalele surse de interpretări, obiecții și argumentări precare, de dialoguri ale surzilor sau de dezbateri false și adesea inutile în filosofia și teoria politică. Încercand să răspundă acestei situații mai puțin dezirabile, volumul urmărește lămurirea și sprijinirea argumentativă a distincției teorie ideală-teorie nonideală, așa cum este ea invocată și utilizată, începând cu Rawls, în special în lucrările de filosofie politică pe tema dreptății. Pe parcursul demersului consacrat realizării acestui obiectiv, volumul propune, de asemenea, și câteva analize legate de cealaltă problemă majoră ridicată de distincția ideal-nonideal în teoria politică: problema intemeierii teoriei ideale ca metodă de filosofare pe marginea conceptului de dreptate sau/și ca instrument de orientare a acțiunii, instituțiilor și politicilor publice.

Dan Gabriel Sîmbotin, Imaginarul: Construcţia şi deconstrucţia lumii, Institutul European, Iași, 201 p. ISBN 978-606-24-0147-4.

Cartea prezintă o examinare a principalelor argumente și contra-argumente avansate de susținătorii realismului în filosofia politică pentru cele două teze metodologice pe care le sprijină: 1) teza că filosofia politică nu este și nu poate fi (doar) o ramură a eticii (în cazul realiștilor moderați); și 2) teza că filosofia politică ar trebui „scoasă în afara eticii” (în cazul realiștilor radicali). Ea argumentează pentru concluzia că realiștii – radicali sau moderați – nu au reușit să pledeze cu succes pentru niciuna dintre cele două teze. Problemele fundamentale ale filosofiei politice sunt, într-o majoritate covârșitoare, probleme de natură normativ-morală sau probleme care comportă și o dimensiune normativ-morală. De asemenea, recursul la principii și valori morale „pre-politice” este imperativ și inevitabil pentru filosofii politici. Realismul radical nu este decât un moralism deghizat, iar exigența sa metodologică – renunțarea la principiile și valorile morale în argumentarea din filosofia politică – este „nerealistă” (i.e., imposibil de realizat in practică). Ca atare, filosofia politică nu are altă opțiune decât aceea de a rămâne, în linii mari, ceea ce a fost dintotdeauna: un sector al filosofiei morale, o disciplină ale cărei interese de cercetare se află în continuitate cu cele ale eticii. Așa cum o sugerează și titlul ei, cartea poate fi descrisă și ca o (nouă) pledoarie pentru această concluzie generală cu privire la specificul și calea de urmat a filosofiei politice.

Volumul rememorează și omagiază viața și opera academicianului Teodor Dima (1939-2019). Structurat în trei secțiuni, volumul evocă și analizează, în prima parte, cele mai importante momente și repere din biografia academicianului, în vreme ce partea a doua și a treia prezintă și examinează contribuțiile sale academice și cele mai importante teme filosofice care l-au preocupat de-a lungul vieții și carierei (raționalismul temperat, analiza logică a conceptelor filosofice, natura probabilității, natura inducției etc.). Sunt reunite și două interviuri ale academicianului, printre care și ultimul său interviu, acordat cu doar câteva luni înainte de a pleca dintre noi. Deși departe de a oferi analize și răspunsuri exhaustive, volumul aduce un conținut semnificativ de originalitate în analiza vieții și operei academicianului Teodor Dima, atât prin propunerea de noi perspective asupra unor teme care au fost analizate și în trecut (spre exemplu, în volumul omagial din 2009 De dignitate philosophiae), cât și prin aducerea în atenție a unor aspecte mai puțin sau chiar deloc examinate anterior.

Această carte este despre cuvinte frumoase. libertatea, ființa umană sau drepturile sunt reperele în jurul cărora se conturează lumea în care trăim. Atâta doar că aceste cuvinte sunt, de multe ori, generatoarele celor mai importante dezacorduri și conflicte din societatea contemporană, iar cartea de față despre câteva dintre aceste dezacorduri vorbește. Una dintre trăsăturile fundamentale ale discursului democratic contemporan este faptul că se preocupă mai mult de a se explica, de a-și releva limitele și neajunsurile, decât pentru a-și promova viziunea. Democrația este locul comun al discursului politic contemporan și, din această cauză, că toată lumea trebuie să se raporteze la ea, a ajuns la autosuficiență și și-a slăbit propria forță discursivă.

Ca temă, concept, ca argument, subiect de discuție sau ca narațiune, omul rural contemporan reprezintă, fără nicio îndoială, o provocare mai curând sociologică, istorică, literară sau antropologică. Etnologică sau etnografică. Culturală sau psihosocială. Economică sau politică. Activistă sau științifică. Istorică sau actuală. Publică sau privată. Rurală sau urbană. S-a așezat destul de bine în această zonă a construcțiilor, deconstrucțiilor și reducțiilor științifice, culturale, economice sau politice. Și produce o cunoaștere controlabilă, cuantificabilă și asimilabilă în socio-economie. Cu șanse mari, cum s-ar spune, de implementare și replicare. Astfel încât devine de la sine înțeleasă următoarea întrebare: de ce, pe de altă parte, omul rural ar putea deveni și o provocare speculativă?

Prezentul volum evidențiază principalele aspecte abordate în cadrul tezei de doctorat intitulată „Studii privind optimizarea managementului şi marketingului în turismul rural din judeţul Neamţ” prin care se conturează o nouă zonare turistică a județului Neamț din perspectiva potențialului natural, antropic și edilitar. Volumul reprezintă prima lucrare științifică din țară în care este abordat cicloturismul ca formă de promovare a turismului rural.

Cum ar fi viaţa noastră fără culori?… Nici nu vreau să-mi imaginez. Important este că există şi într-un fel sau altul ne însoţesc pretutindeni. Suntem capabili să percepem culorile nu numai cu mintea, dar şi cu inima, acestea având capacitatea de a ne transmite anumite stări sufleteşti, reflectând în ultimă instanţă, personalitatea fiecăruia dintre noi. Inima colorează cu emoţii ceea ce mintea pictează doar în alb şi negru. Starea psihică a fiinţei umane este indusă, printre altele, şi de modul în care fiecare percepe mediul şi sensul pe care îl dă obiectelor înconjurătoare. Marc Antoniu afirma metaforic foarte sugestiv: “…de-a lungul timpului sufletul i-a culoarea gândului”.

The adaptation of sedentary life and the process of plant and animal domestication in the Early Holocene helped humans to become from the dependents to the transformers of Earth. The inventions of metal, the industrialized production systems, and the rise of modern technology eventually made the species absolute regulator of the natural world. Today humanity is living in a world shaped by the human will–where other animals either face extinction at an alarming rate or experience potential threat of their survival, mainly caused by severe human effects on their natural habitats. The majority of the human population is urbanized and mostly detached from the natural world. This whole picture appears to be very unnatural for the human species too–given the fact that we have passed 99.7% of our time on the planet as hunter-gatherers and simple citizens of the natural world.

Scopul volumul de fața este de a propune modalitați de re-gandire a relatiei noastre cu celelalte animale. Cercetatori din domenii diferite și diverse, de la filosofie, psihologie, studii de gen și științele comunicarii, la arheologie, istorie, biologie și medicina veterinara, s-au regasit in preocuparile comune pentru ințelegerea interacțiunii om-animal. Toate studiile din volum ne invita sa re-descoperim relația cu animalele, cu lumea non-umana in general și sa re-gandim instrainarea noastra fața de natura. Incepem sa ințelegem ca separarea dintre oameni și animale este una artificiala, pentru ca oamenii sunt tot animale. Privind lumea doar prin proprii ochi, nu putem evita perspectiva noastra umana asupra tuturor lucrurilor. Volumul de fața aduce provocarea unei schimbari de perspectiva: sa incercam sa gandim dincolo de diviziuni, impartiri, clasificari si limite artificiale. Doar astfel putem spera sa ne re-descoperim locul in lume și sa intelegem mai bine complexitatea relatiilor pe care le formam cu celelalte specii.

Volumul prezintă și analizează critic unsprezece dintre cele mai importante teorii sau/și ideologii politice contemporane: conservatorismul, egalitarianismul, feminismul, mercantilismul, liberalismul și marxismul (ca teorii ale economiei politice internaționale), neutralismul liberal, pluralismul, populismul, republicanismul și teoria critică. Menirea lui fundamentală este aceea de a fi util celor interesați în inițierea (lor sau a altora) în teoria (și in special filosofia) politică, mai ales in dezvoltările sale conceptuale, argumentative și problematologice recente. Volumul s-ar putea dovedi însă interesant și pentru cercetătorii cu experiență în investigarea și dezbaterea temelor abordate în cadrul lui. Deși obiectivul său fundamental rămâne cel introductiv, cele mai multe dintre capitolele lui prezintă idei, argumente sau perspective originale, care ar merita atenția critică a comunității cercetătorilor români. Aceasta cu atât mai mult cu cât unele dintre teoriile politice analizate în cadrul său – precum egalitarianismul, neutralismul liberal sau republicanismul – sunt prezentate și discutate pentru prima dată atât de sistematic și detaliat in literatura românească de specialitate.