Proiectul Atlasul lingvistic audiovizual al Bucovinei (ALAB) îşi propune să realizeze, în premieră pentru cercetarea româneasca de profil, un atlas lingvistic în format electronic care va utiliza, în redarea materialului dialectal accesibil în format Web, sincretismul sunet-imagine video. Ţinând cont de ultimele realizări la nivel european în acest domeniu (Sprachatlas des Dolomitenladinischen und angrenzender Dialekte, Atlas linguistique audiovisuel du Valais romand) şi folosind, în acelaşi timp, experienţa proprie în informatizarea redactării NALR. Moldova si Bucovina, echipa de cercetători va realiza, pe baza unui chestionar elaborat special în acest scop, anchete de teren folosind aparatură de ultimă generaţie care să permită postarea pe un site propriu a rezultatelor anchetelor în format audio-video. Interfaţa pusă la dispoziţia utilizatorilor va fi una interactivă şi va permite acestora să aibă acces la un material lingvistic comparabil pentru întreaga reţea de puncte, redat în contextul în care a fost obţinut şi structurat pe două mari categorii: răspunsurile punctuale la întrebările din Chestionar şi corpusul de etno- şi sociotexte înregistrate de la fiecare subiect anchetat. Prin această metodă, ce permite păstrarea gradului de spontaneintate a răspunsurilor, devine posibilă analiza fenomenenlor variaţioniste care se manifestă atât la nivelul fonetic al frazei (fonetica sandhi), cât şi la nivel suprasegmental (structuri intonative) sau chiar pragmatic (urmărirea funcţionării conectorilor pragmatici, a actelor de limbaj, a strategiilor conversaţionale etc.).

  Pe lângă aspectul inovativ al „instrumentarului” folosit pentru înregistrarea şi redarea materialului lingvisic (componenta video), proiectul ALAB introduce în geolingvistica românească şi o inovaţie la nivel metodologic: documentarea programată a variaţiei sociolingvistice, ca urmare a introducerii variaţiilor diageneraţionale şi diasexuale printre parametrii urmăriţi în anchete (cf. Atlas Lingüístico Diatópico y Diastrático del Uruguay).    În concluzie, coroborarea unui chestionar adecvat documentării concomitente a fenomenelor lingvistice, paralingvistice şi non-lingvistice cu o tehnică digitală sincretică (video/foto) de colectare a materialului lingvistic va permite realizarea unei baze de date de tip ‘document multimedia interactive’, care să transforme, în final, proiectul ALAB într-un atlas-‘muzeu lingvistic virtual’, susceptibil de a facilita, astfel, abordări inovative în domeniul analizei variaţiilor geo- şi sociolingvistice.