Lumea rurală se află într-o profundă criză existențială datorită faptului că subiectivitatea și intersubiectivitatea la nivelul comunităților rurale nu mai sunt conectate la o conștiință a identității rurale. 

În sprijinul proiectelor de modernizare a spațiului rural românesc, ne propunem un proiect de arheologie mentală (atât în sensul consacrat de Michel Foucault, cât și în sensul arheologic al intervențiilor de salvare) pentru reevaluarea datelor fundamentale care stau la baza conștiinței contemporane în lumea rurală românească. 

Emil Durkheim și Ferdinand Tönnies au subliniat încă din secolul al XIX-lea și al XX-lea faptul că societățile rurale vor trece la un model urban de viață. Dar acest lucru este vizibil mai ales acum în pragul secolului al XXI-lea, când peste 50 % din populația lumii trăiește în mediul urban. Mai mult decât atât, mediul rural este asaltat de proiecte de industrializare care afectează nu doar peisajul, ci și mentalitățile locuitorilor. Aceste fenomene sunt completate, mai ales în zonele periurbane, de migrația orășenilor care vor să locuiască la țară în căutarea așa zisei idile rurale, despre care vorbesc autori precum J. Logan. Apar astfel fenomene de contaminare mentală, pozitive sau negative, care completează și ele criza conștiinței rurale. 

Cazul românesc prezintă anumite particularități datorate istoriei recente a României: sate depopulate, lipsa căminelor culturale, infrastructură deficitară, sărăcia sunt doar câțiva factori determinanți pentru degradarea conștiinței rurale și situarea identității rurale într-o zonă conceptuală cu determinații negative. 

Prin acest proiect ne propunem să înțelegem cum se constituie spațiul rural ca lume rurală în conștiința omului contemporan. Astfel, plecând de la date antropologice și consultări cu actori importanți din mediul rural, propunem o analiză fenomenologică pentru a identifica datele specifice ale situării conștiinței în lumea rurală. Această analiză va fi aplicată cazului românesc al omului rural contemporan. Prin combinarea metodelor de cercetare (filosofice, antropologice și de sociometrie) vom asigura un caracter ridicat pentru transferul de cunoaștere în cazul rezultatelor cercetării. Acesta este și caracterul inovativ al proiectului, datorită faptului că nu există cercetări în care analiza fenomenologică a lumii rurale să plece de la date empirice, obținute prin observația antropologică.