Faptul că lumea se confruntă cu o criză structurală globală e un truism. Dar truismele sunt privite cu mefiență în lumea științei, fiind confundate adesea cu clișeul sau banalitatea. Tocmai de aceea teoriile referitoare la rolul determinant al inconștientului în funcționarea psihică a individului și a colectivităților umane (Sigmund Freud, Carl Gustav Jung, Gustave Le Bon, Daniel Kahneman), la banalitatea răului (Hannah Arendt), la caracterul ciclic al evoluției istorice (Giambattista Vico), la impactul omnipotent (și adesea insidios) al ideologiilor în modelarea realității și comportamentelor individuale și sociale (Karl Manheim, Antonio Gramsci, Simone de Beauvoir) au fost sistematic subevaluate. Dar, ca în clasicul exemplu al refulatului, chiar dacă este ignorat sau expulzat, truismul revine, cu o forță exponențială, tocmai atunci când valori precum incluziunea, echitatea socială, libertatea de gândire și expresie, consensualitatea respectării legilor internaționale ș.a. păreau definitiv asumate. Construită pe idealul platonic al kalokagathiei (unitatea frumosului, binelui și adevărului), civilizația umană redescoperă lumea peșterii și faptul că umbrele au căpătat consistență și putere de decizie în lumea actuală.
Ne confruntăm, în ultimele decenii, cu fenomene precum colonialismul endemic, criza economică din 2008, pandemia de Covid-19, multiplele războaie în desfășurare, genocidul din Palestina, potențarea extremismului și fanatismului religios, xenofobiei și rasismului, exacerbarea violenței împotriva celor percepuți drept diferiți, subminarea drepturilor ce păreau garantate până acum. Acestea generează, la nivelul conștiinței dar și al sănătății mintale o traumă globală, ale cărei implicații, conexiuni și consecințe ne propunem să le abordăm în cadrul acestei ediții.
Scopul fundamental al științei este căutarea și găsirea răspunsurilor pertinente și valide la fenomenele realității. Cu toate acestea, identificarea răspunsurilor implică un proces prealabil de punere a întrebărilor oneste, relevante. Cine suntem noi, ne putem întreba, în fața recurenței unor atavisme ideologice primare? Așadar, identificarea ideologică nu mai poate fi separată de studiul sănătății mintale colective, întrucât polarizarea și radicalizarea reprezintă nu doar fenomene sociopolitice, ci și simptome ale unei epuizări și traumatizări cognitive și emoționale la scară globală. Care sunt efectele acestei recurențe la nivelul sănătății noastre mintale, individuale și colective? Care sunt mecanismele de coping prin care ne putem proteja echilibrul psihic, umanitatea și supraviețuirea întregului sistem ecologic din care facem parte? Putem rămâne, ca oameni de știință, doar analiști ai fenomenelor în desfășurare sau este necesară implicarea noastră concretă, activă, la nivelul societății civile? Deși se adresează în primul rând specialiștilor din domeniile științelor sociale și umaniste, simpozionul este deschis către exponenții oricăror discipline care sunt preocupate de dialogul, dezbaterea și căutarea unor posibile răspunsuri la întrebările mai înainte menționate și la problematica de ansamblu a simpozionului.
Termen limită pentru primirea abstractelor și lucrărilor conferinței: 23 noiembrie 2025
Formular de înscriere: https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSdZkVi5jvSPpGJnG9-lw9iq-SzqueKLL29Po5AmxTP6kMmZ1g/viewform . Rezumatele trimise vor fi supuse unui proces de peer-review
Date de conectare Platforma ZOOM: https://us02web.zoom.us/j/88580920965?pwd=p6icn3IcAsI7lFRmMoR6u8iJ6nu1nl.1
