Reflecții în posteritatea lui John Rawls (1921-2002): Dezbatere și argumentare în orizontul plural al concepțiilor personale și al credințelor religioase
Sesiunea de comunicări Interogații și reflecții filosofice din cadrul „Zilelor Academice Ieșene” 2021 propune în acest an un colocviu pe tema Reflecții în posteritatea lui John Rawls (1921-2002).
Limitele pe care John Rawls le considera rezonabile pentru desfășurarea dezbaterilor publice sunt de notorietate. El a considerat inoportune acele argumente care se sprijină exclusiv pe concepțiile care sunt împărtășite doar de o parte dintre cetățenii care participă la o dezbatere despre aspectele esențiale ale ordinii sociale, fie că sursa acestor argumente este de natură religioasă, fie că este de natură seculară. Când adepții unor variate concepții și credințe participă la o dezbatere pe teme controversate, ei ar trebui să selecteze și să prezinte doar argumentele care, fără a devia de la propria concepție, pot fi accesibile și celorlalți participanți la dezbatere. John Rawls considera această limitare o datorie de civilitate politică și expresie a unei atitudini prin care recunoaștem în ceilalți parteneri de dialog similari nouă sub acest aspect fundamental: toți suntem cetățeni liberi și egali. Dar limitele a ceea ce el numea „rațiune publică” au fost contestate în ultimele două decenii din diverse considerente. Ele au fost privite mai ales ca o restrângere inacceptabilă a libertății de exprimare, dar și ca o pauperizare nejustificată a discursului politic și a mijloacelor de exprimare aflate la dispoziția actorilor sociali.
Îi invităm pe participanții la colocviu să exploreze temeiurile, aria de aplicare și limitele rațiunii publice, așa cum a fost avansată această idee de filosoful american în versiunea liberalismului politic propusă de el. Printre temele de reflecție se pot număra următoarele:
Sunt concepțiile personale despre valori și idealuri constrânse de rațiunea publică să se ralieze unui curent dominant de opinie pentru a nu fi trimise la periferia dezbaterilor cu privire la te-mele importante în societate?
Este legitim să restrângem accesul la dezbaterea publică a unui grup sau persoane care exprimă o concepție centrată asupra unui singur interes, foarte specific și pe care dorește să îl avanseze în mod prioritar?
Pot fi argumentele hrănite de concepții religioase recalibrate într-un discurs public neutru din punct de vedere religios și accesibil adepților altor religii? Este sporită astfel puterea lor de convingere sau diminuată? Sunt libertățile individuale de gândire și asociere erodate sau doar atunci posibile când limita-rea lor servește acelui echilibru necesar conviețuirii și cooperării sociale?
Termenul limită pentru primirea abstractelor este 15 Octombrie 2021.