Născut în Iași, la 3 noiembrie 1981. Doctor în Istorie (2010), cu teza: Manolache Costache Epureanu – omul politic și epoca sa. Cercetător postdoctoral la facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași în perioada 2010-2013.

Angajat al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” din cadrul Filialei Iași a Academiei Române începând din anul 2016. A publicat volumele de autor: Ipostazele unei biografii politice: Manolache Costache Epureanu, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2013; Viața și opiniile prințului Grigore Mihail Sturdza, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2015. Împreună cu Mihai-Ștefan Ceaușu și Liviu Brătescu, a coordonat volumul: Regalitatea română: perspective istoriografice, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2017. A editat, împreună cu Mihai-Cristian Amăriuței, volumul: Funcționarii din Principatul Moldovei în epoca Regulamentului Organic (1832-1858). Documente, volumul I: Registrele generale ale Ministerului de Interne și Comitetului Sănătății (1834), Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2022. Autor a numeroase studii și articole, publicate în reviste de specialitate și volume colective, pe teme privind istoria politică și intelectuală a conservatorismului sau istoria aristocrației.

Listă de lucrări:

Teza de doctorat: Manolache Costache Epureanu – omul politic și epoca sa

Cărți de autor:

1. Ipostazele unei biografii politice: Manolache Costache Epureanu, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2013, 427 p., ISBN 978-973-703-899-9.
2. Viața și opiniile prințului Grigore Mihail Sturdza, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2015, 354 p., ISBN 978-606-714-166-5.

Volume coordonate:

Mihai-Ștefan Ceaușu, Liviu Brătescu, Simion-Alexandru Gavriș (coordonatori), Regalitatea română: perspective istoriografice, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2017.

Ediții critice de documente:

Mihai-Cristian Amăriuței, Simion-Alexandru Gavriș (editori), Funcționarii din Principatul Moldovei în epoca Regulamentului Organic (1832-1858). Documente, volumul I: Registrele generale ale Ministerului de Interne și Comitetului Sănătății (1834), Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2022, 212 p. 

Studii în reviste din bazele de date recunoscute sau clasificate CNCS categoriile A sau B ori publicate la edituri cu prestigiu internațional sau clasificate CNCS categoriile A sau B:

1. Manolache Costache Epureanu în viaţa parlamentară românească (1866-1880) în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol», Iaşi, XLIII-XLIV, 2006-2007, p. 59-77.
2. Manolache Costache Epureanu şi începutul marii coalizări conservatoare, în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol», Iaşi, XLV, 2008, pp. 113-120.
3. Apostol Arsachi: Conservatism, Intellectual Sources and Political Paradox, în „The Romanian Journal of Modern History”, vol. II, no 1, Iaşi, June 2011, p. 33-48.
4. La fin du gouvernement de Manolache Costache Epureanu en Moldavie (1859-1860) et les commencements de la vie parlementaire en Roumanie, în „The Romanian Journal of Modern History”, vol. II, no 2, Iaşi, December 2011, p. 33-52.
5. Quelques notes sur la vie et la bibliothèque de Nicolae Ion Lahovary, în „Codrul Cosminului – Analele Stiintifice ale Universitatii „Stefan cel Mare” din Suceava, Seria Istorie”, XVII, 2011, Nr. 2, p. 37-42.
6. Manolache Costache Epureanu : les livres et lʼhomme, în „The Romanian Journal of Modern History”, vol. III, no 1, Iaşi, June 2012, p. 53-71.
7. Guvernarea Manolache Costache Epureanu din Ţara Românească (1860-1861), Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (serie nouă), Istorie, tom LVI-LVIII, 2010-2012, p. 205-240.
8. Alexis de Tocqueville and the Romanian Political Culture in the second half of XIXth century, în „International Journal of Arts & Sciences”, 2012, volume 05, Number 07, p. 147-160.
9. La Restauration littéraire: une liste des livres dʼun politicien du XIXe siècle, în „The Romanian Journal of Modern History”, vol. III, no 2, Iaşi, December 2012, p. 51-58.
10. Manolache Costache Epureanu: între conservatorism şi coaliţia de la Mazar-paşa, în Liberalismul românesc şi valenţele sale europene, ed. Liviu Brătescu, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2013, p. 126-141.
11. Nicolae Blaremberg, ”năravul citaţiunilor” şi destinul intelectual al junei drepte, „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol», Iaşi, tom L, 2013, p. 99-116.
12. Conservatorismul românesc şi modelul politic francez: C. N. Brăiloiu, în Mihai Cojocariu, Cristian Ploscaru (coordonatori), Retorica politică modernă în spațiul românesc. Origini şi forme de manifestare (secolele XVII-XIX), Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2013, p. 163-177.
13. Prințul legiuitor: Grigore Mihail Sturdza în Comisia Centrală de la Focșani, în Mircea Ciubotaru, Lucian-Valeriu Lefter (ed.), Mihai Dim. Sturdza la 80 de ani: omagiu, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2014, pp. 65-91.
14. Grigore Mihail Sturdza: „elefantul tuturor posesorilor din toată lumea”, în Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (serie nouă), Istorie, tom LX, 2014, p. 433-454.
15. Candidatura lui Grigore Mihail Sturdza la tronul Moldovei: premise, în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol», Iași, tom LI, 2014, p. 139-155.
16. Din istoria familiei Catargiu: marele vornic Ștefan (1777-1842), în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol», Iași, tom LII, 2015, supliment: Istoriografia în secolul XXI: noi generații, alte abordări, coordonatori: Ioan-Aurel Pop, Gheorghe Cliveti, pp. 91-103.
17. Alexandru Sturdza-Bârlădeanu (1800-1869): câteva date biografice, în Marius Balan, Gabriel Leanca (coordonatori), Cultură juridică, stat și relații internaționale în epoca modernă. Omagiu profesorului Corneliu-Gabriel Bădărău, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2016, pp. 119-135.
18. Morceaux du devenir dʼun leader politique: Lascăr Catargiu – préfet du district de Neamț, în „The Romanian Journal of Modern History”, volume VII, nr. 1-2, 2016, p. 25-39;
19. En temps de guerre: Lascăr Catargiu – préfet de Covurlui (septembre 1853-septembre 1854), în „Analele Științifice ale Universității «Alexandru Ioan Cuza» din Iași”, serie nouă, Istorie, tom LXII, 2016, p. 143-156.
20. Adunarea Constituantă din 1866 și problema monarhiei: câteva considerații, în Mihai-Ștefan Ceaușu, Liviu Brătescu, Simion-Alexandru Gavriș (coordonatori), Regalitatea română: perspective istoriografice, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2017, p. 19-35.
21. Avere, practică succesorală și alianțe matrimoniale în Moldova secolului al XIX-lea: Ștefan Catargiu cel bătrân (1777-1842) și urmașii săi, în „Revista Istorică”, tom XXVII, 5-6/2016, p. 495-516.
22. Lascăr Catargiu și „versiunea conservatoare” a unionismului moldovenesc (1855-1859), în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol», Iași, tom LIII, 2016, 101-116.
23. Conservatorismul moldovenesc în interludiul „federalist” (1859-1862): Lascăr Catargiu, în „Archiva Moldaviae”, vol. X, 2018, p. 91-110 .
24. Un conservator sub semnul nestatorniciei: Lascăr Catargiu – ministru de Interne al Moldovei (27 aprilie-21 septembrie 1859), în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, Iași, tom LV, 2018, p. 99-116.
25. Un eșec plin de semnificații: Lascăr Catargiu – șef al poliției Iașilor (3/15 septembrie 1854-15/17 mai 1855), în „Analele Științifice ale Universității «Alexandru Ioan Cuza» din Iași”, serie nouă, Istorie, tom LXV, 2019, p. 513-524.
26. Urban Administration in the Principality of Moldavia after the Adoption of the Organic Statute: Members of Municipal Councils (1834), în „Historia Urbana”, tom XXVIII, 2020, p. 209-223.
27. Un ziar conservator ieșean: „Viitorul” (1861), în Petronel Zahariuc, Adrian-Bogdan Ceobanu (ed.), 160 de ani de la Unirea Principatelor: oameni, fapte și idei din domnia lui Alexandru Ioan Cuza, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2020, p. 489-506.
28. Moldavian Institutions During the Organic Statute Regime: the First Members and Employees of the Iași Municipal Council, în Mihai-Bogdan Atanasiu, Cristian Ploscaru (editors), Social and Administrative Elite in the Romanian Space (15th-19th Centuries), Konstanz, Hartung-Gorre Publishers, 2021, p. 115-123.
29. Foreign-Born Bureaucrats in the Principality of Moldavia in the Early 19th Century, în Migration and Population Politics during War(time) and Peace(time): Central and Eastern Europe from the Dawn of Modernity to the Twentieth Century, edited by Andrei Cușco, Flavius Solomon, Konrad Clewing, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2021, p. 89-107.
30. Urban Administration in the Principality of Moldavia after the Adoption of the Organic Statute: Employees of the Municipal Councils (1834), în „Historia Urbana”, tom XXIX, 2021, p. 71-82.
31. Cel dintâi guvern al principelui străin (11/23 mai-13/25 iulie 1866): sinteze, note reconsiderări, în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol», Iași, tom LVIII, 2021, p. 111-137.

Studii în reviste științifice peer review sau în volume de studii:

1. Manolache Costache Epureanu şi particularităţile conservatorismului românesc, în Prin labirintul istoriei. Stat, societate şi individ în perioada construcţiei naţionale, ed. Dumitru Vitcu, Iaşi, Editura Junimea, 2009, p. 243-271.
2. Manolache Costache Epureanu şi începuturile reformismului autoritar, în Toţi în unu: Unirea Principatelor la 150 de ani, ed. Dumitru Ivănescu, Dumitru Vitcu, Iaşi, Editura Junimea, 2009, pp. 71-94
3. Identităţi doctrinare în prima parte a domniei lui Carol I: cazul Vasile Boerescu, în Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I: 130 de ani de la proclamarea Regatului României, ed. Gheorghe Cliveti, Adrian-Bogdan Ceobanu, Ionuţ Nistor, Iaşi, Casa Editorială Demiurg, 2011, p. 221-236.
4. Ein Bildungsroman: educația lui Grigore Mihail Sturdza, în „Acta Moldaviae Septentrionalis”, nr. XIII, 2014, p. 70-78.
5. Manolache Costache Epureanu (?1820-1880), în Familiile boierești din Moldova și Țara Românească. Enciclopedie istorică, genealogică și biografică, vol. V, Ceaur-Cuza, coordonator și coautor: Mihai Dim. Sturdza, București, Corint Books, 2018, p. 355-357.

Recenzii și note:

1. Dumitru Ivănescu (ed.), Unirea Principatelor. Momente, fapte, protagoniști, Iași, Junimea, 2005, 191 p., în „Anuarul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Iaşi, XLIII-XLIV, 2006-2007, p. 749-750.
2. Mihai Chioveanu, Fețele fascismului. Politică, ideologie și scrisul istoric în secolul XX, Editura Universității din București, 2005, 370 p., în „Anuarul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Iaşi, XLIII-XLIV, 2006-2007, p. 759-760.
3. Gheorghe Cliveti, Gheorghe Cojocaru (coordonatori), Basarabia – 1812: problemă națională, implicații internaționale, București, Editura Academiei Române, 2014, 1016 p., în „Anuarul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Iaşi, tom LI, 2014, p. 445-446.
4. Mihai-Bogdan Atanasiu, Mihai Mârza (editori), Mari familii boierești din Moldova în veacurile XVII-XIX: referințe identitare și manifestări de putere, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2020, 456 p., în „Studii și materiale de istorie medie”, vol. XXXIX, 2021, p. 397-398.
5. Victor Rizescu, Canonul și vocile uitate. Secvențe dintr-o tipologie a gândirii politice românești, ediția a doua, București, Editura Pro Universitaria, 2020, 374 p., în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol», Iași, tom LVIII, 2021, p. 609-611.