Interogații și reflecții filosofice: Diversitatea alterității. Despre ce ne unește și ne separă de celălalt

Sesiunea de comunicări Interogații și reflecții filosofice din cadrul „Zilelor Academice Ieșene” va include în 2025 un colocviu național dedicat conceptelor de Celălalt și, în sens general, de alteritate. În istoria filosofiei, conceptul de Celălalt presupune ideea unui dualism – o idee care poate fi urmărită începând cu gândirea pre-socratică. Prin substanțialismul lor, gânditorii presocratici au reflectat asupra unui dualism fundamental cu privire la existența a două lumi: una concretă, fizică și una abstractă, non-fizică. Mai târziu, Platon îi rezervă celei din urmă, lumea ideilor, un loc privilegiat, superior, o lume etalon, față de care lumea fizică devine un Celălalt care doar imită. Într-o viziune total diferită, Aristotel căuta elementele definitorii ale conceptului de Celălalt în diferența și în diversitatea vizibilă în lumea înconjurătoare reală, concretă. Discuția deschisă de gândirea antică greacă asupra naturii realității și a definirii alterității va fi continuată de filosofi precum Hegel, Heidegger sau Levinas, fiind o temă centrală pentru existențialism, fenomenologie sau feminism. Spre exemplu, pentru Simone de Beauvoir, femeia este mereu Celălalt în raport cu bărbatul. Ea scrie: „Nu e vorba de Celălalt care, definindu-se ca Celălalt, îl definește pe Unul: el este statuat ca fiind Celălalt de către un Unul autostatuându-se ca Unu.” (Al Doilea Sex, 2004) În zilele noastre, ideea că și reprezentantele ”celuilalt gen” sunt o emblemă a alterității a sprijinit propagarea unor opinii radicale și discriminatorii. Avem în vedere aici comunitățile on-line din ceea ce se numește ”manosferă”, o zonă a rețelelor sociale care promovează o perspectivă profund misogină, femeia fiind percepută ca o ființă manipulabilă, un Celălalt inferior din punct de vedere biologic și social. Așa cum a avertizat Reinhart Koselleck, este important să nu uităm că mai toate încercările de a contura pe Celălalt în termeni antagonici sunt minate de iluzii, autoamăgiri și premise false: „Într-adevăr, Celălalt are «prostul obicei» de a fi mereu altfel decât este el descris prin conceptul de dușman.” (Conceptele și istoriile lor, 2009)

Această ultimă chestiune deschide o discuție mai largă despre Celălalt în cadrul rețelelor de socializare: ce reprezintă, de fapt, Celălalt pentru noi într-un spațiu virtual? Este el/ea un individ real sau doar o entitate amorfă, pe care o conturează fiecare dintre noi în funcție de grila proprie de valori și de criterii prin care ne raportăm la lumea din jur?

Conceptul de Celălalt ocupă un loc central deopotrivă în filosofia moral-politică și în antropologie. Omul și societățile umane s-au definit de-a lungul timpului (și) prin relație cu ceilalți, cu cei diferiți de ei din punct de vedere social, cultural, religios sau ideologic. Conceptul de Celălalt devine astfel determinant pentru constituirea identităților individuale și colective. Celălalt capătă un rol important în formarea identității și a solidarității unui grup și totodată poate duce la excluderea și marginalizarea celor considerați a fi diferiți sau chiar dușmani. Ideologiile și regimurile politice totalitare și-au construit de-a lungul timpului discursul în marginea unei teme pe care au considerat-o de maximă importanță: identificarea și definirea Celuilalt. În acest sens, Yves Ternon subliniază că grupul clasificat drept inamic într-un regim totalitar nici nu trebuie să fie întotdeauna o realitate socială: „Celălalt este o reprezentare a lui Unu, care-l percepe ca pe o amenințare pe care El trebuie, de urgență, să o reducă.” (Statul criminal, 2002) În același registru, populismul este o ideologie construită în jurul ideii de Celălalt, identificat drept un pericol, responsabil și declarat a priori vinovat de diferitele crize mai mult sau mai puțin reale care hrănesc discursul populist.

Îi invităm pe specialiștii din domenii diverse de cercetare din sfera socială și umanistă să participe la colocviul nostru, în cadrul căruia sunt așteptate reflecții asupra alterității și a conceptului de Celălalt, din perspectivă filosofică, politică, istorică, psihologică, sociologică sau culturală.

Interogații și reflecții filosofice: Diversitatea alterității. Despre ce ne unește și ne separă de celălalt