Sesiunea de comunicări Interogații și reflecții filosofice din cadrul „Zilelor Academice Ieșene” include în acest an un colocviu dedicat raportului dintre libertatea individuală și constrângerile sociale. Conform lui John Stuart Mill, libertatea este determinată de raportul dintre individ și societate. Libertatea individuală nu este un dat existențial, ci un bun care trebuie dobândit, apărat și garantat. Există întotdeauna forțe constrângătoare, față de care libertatea individuală se poziționează și se autodefinește. Mill considera că raportul dintre libertate și autoritate – în primul rând, autoritatea statului – a constituit o problemă esențială încă din antichitate. Istoria Greciei și a Romei a fost caracterizată de lupta dintre supuși și Cârmuire, în diferite ipostaze. Problema este dezbătută intens în filosofia modernă, sub forma distincției esențiale dintre individ și societate (Jean-Jacques Rousseau, Søren Kierkegaard, printre alții). Ușor modificată, distincţia căutată este acum cea dintre eul interior şi societatea exterioară, care cere individului conformare la regulile sale. Societatea pare să fie o entitate preeminentă, ale cărei reguli, obligaţii, obiceiuri, constrângeri de rol etc. îl împiedică pe individ să îşi atingă potenţialul personal.
În paralel, se desfășoară o discuție necesară despre eliberare, emancipare morală și realizare personală, la care aspiră orice individ. Avem de a face cu un proces pe care fiecare dintre noi îl parcurge, pornind de la internalizarea normelor, trecând prin confruntarea critică a fundamentelor acestora și sfârșind, uneori, cu contestarea lor programatică. Acest parcurs generează o componentă pregnant ideologică. Libertatea politică, raportul dintre individ și orice formă de autoritate, constituie o miză pentru oricare dintre ideologiile politice clasice. Mai mult, miza confruntării autorității este importantă și pentru așa-numitele ideologii ale eliberării, care își extrag substanța din acest antagonism. Ideologiile eliberării identifică și se adresează unor grupuri și comunități care sunt ținta opresiunii unui grup dominant. În această categorie includem feminismul, ideologiile care combat rasismul sistemic, asuprirea minorităților, folosirea abuzivă a animalelor. Îi invităm pe specialiștii din domenii diverse de cercetare să participe la colocviul nostru, în cadrul căruia sunt așteptate reflecții asupra raportului dintre individ și autoritate din perspectivă filosofică, politică, istorică, psihologică, sociologică sau culturală. Participanții se pot înscrie prin trimiterea titlului comunicării până pe 31 august 2024 și a unui scurt rezumat (150 de cuvinte) până pe 30 septembrie 2024.
Termen limită pentru primirea abstractelor: 30 Septembrie 2024
