Paradigma conștiinței – abordări multi și interdisciplinare, Ediția a VI-a – Contextualizarea sănătății mintale: relația individ, societate, conștiență/conștiință

În ultimii ani, s-a recunoscut din ce în ce mai mult rolul important pe care sănătatea mintală îl joacă în realizarea obiectivelor de dezvoltare globală, după cum o demonstrează includerea sănătății mintale în obiectivele de dezvoltare durabilă ale strategiilor naționale și internaționale. Deși numeroși gânditori au privit către secolul al XXI-lea ca spre o culme a evoluției civilizației umane, evoluțiile geopolitice, social-economice și culturale ne confruntă cu realități contrare. Unul dintre progresele așteptate era cel al îmbunătățirii semnificative, la nivel individual, societal și global, a stării de bine psihologice și de sănătătate mintală. Datele furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, ca și numeroasele cercetări făcute pe această temă (inclusiv Proiectul GAR „Aplicabilitatea tehnicilor de realitate virtuală vs tehnici de yoga în spectrul valențelor anxioase ale tulburărilor psihice – VrvsHY”, Tema de cercetare: Cercetări la frontiera cunoașterii, cu impact asupra dezvoltării societății, implementat de Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane”, Academia Română, Filiala Iași), relevă, în fapt, o deteriorare a stării de sănătate mintală. Fenomen firesc, având în vedere că războaiele, conflictele inter-culturale și inter-religioase, crizele climatice tot mai acute și insecuritatea economică sunt factori nocivi și disturbatori ai calității vieții, ducând la creșterea incidenței tulburărilor de sănătate precum depresia, anxietatea, stresul post-traumatic etc.

Pe parcursul istoriei, tulburările de sănătate mintală au fost privite ca având cvasi-exclusiv un caracter endogen, ele fiind expresia particularităților genetice sau psihologice individuale. Ignorarea factorilor exogeni (inclusiv cel al nivelului conștiinței individuale, sociale și chiar general umane) a dus la stigmatizare, marginalizare și culpabilizare. Tocmai de aceea, în contextul convulsiv al societății actuale, profesioniștii din domeniile care explorează sănătatea mintală argumentează cu tot mai multe dovezi empirice (furnizate de neurologie, neuropsihologie, neuroștiința contemplativă, sociologie, filosofie etc.) necesitatea contextualizării tulburărilor de sănătate mintală. Pe baza acelorași date, susțin necesitatea explorării și a unor metode tradiționale de tratament (mindfulness, meditație, practici spirituale etc.) ca alternativă sau împreună cu medicația psihotropă și psihoterapiile clasice.

În contextul crizelor multiple și al complexității actuale a societății, este esențial să abordăm problematica sănătății mintale din perspective diverse, incluzând medicina, psihologia, filosofia, sociologia și alte discipline interesate și să realizăm un dialog științific inovativ și constructiv. Ca repere orientative pentru temele care pot fi abordate în cadrul acestui simpozion vă propunem următoarele, cu precizarea că ele nu au un caracter exclusiv: teorii ale sănătății mintale; teorii ale patologiei mintale; relația individ-societate în geneza și tratarea tulburărilor mintale; conștiința și sănătatea mintală; „maladiile civilizației” și starea de bine psihologică individuală și comunitară.

Așteptăm înscrierile până la data de 15 septembrie 2024 la următoarea adresă electronică: cmtofan@acadiasi.ro, folosind fișa de înscriere disponibilă aici: Link Fișă înscriere comunicare „Paradigma conștiinței” 12-13 decembrie 2024.

Pentru informații suplimentare ne puteți contacta la numărul de telefon:

0741244763 – Cristina Tofan.
0723271605 – Liviu Măgurianu

Afiș Paradigma conștiinței 2024

Locul de desfășurare: Online pe platforma ZOOM https://us02web.zoom.us/j/87415328665?pwd=r4GLfWyiF6BwFXrQ2n6ai31pmJWGqU.1

Organizatori:

Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gheorghe Zane”, Academia Română, Filiala Iași, în colaborare cu:
– Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, „Universitatea Alexandru Ioan Cuza” Iași;
– Institutul de Psihiatrie „Socola” Iași;
– Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, „Universitatea Alexandru Ioan Cuza” Iași;
– Muzeul Național al Literaturii Române Iași; Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” Brașov;
– Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Hyperion, București;
– Centrul de consiliere, orientare în carieră și incluziune socială, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iași;
– Inspectoratul Școlar Județean Iași;
– Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”,
– Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași;
– Asociația Română de Analiză Jungiană, București.

Comitet organizatoric:

CS dr. Cristina Maria Tofan, Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane”, Academia Română -Filiala Iași;
CS III dr. Aurora Hrițuleac, Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane”, Academia Română – Filiala Iași;
CS III dr. Liviu-Adrian Măgurianu, Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane”, Academia Română – Filiala Iași.
CS I dr. Cătălina-Daniela Răducu, Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane”, Academia Română – Filiala Iași.

Comitet științific:

CS dr. Cristina Maria Tofan, Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane”, Academia Română -Filiala Iași;
CS III dr. Aurora Hrițuleac, Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane”, Academia Română – Filiala Iași;
Conf.univ.dr.ing. Tudor Stanciu
CS III dr. Liviu-Adrian Măgurianu, Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane”,
CS I dr. Cătălina-Daniela Răducu, Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gheorghe Zane”, Academia Română – Filiala Iași. Academia Română – Filiala Iași;