Proiectul „CLRE. Corpus lexicografic românesc esenţial. 100 de dicţionare din bibliografia DLR aliniate la nivel de intrare şi la nivel de sens” s-a înscris în seria demersurilor de informatizare a cercetării lexicografice academice din România. Astfel, s-a avut în vedere crearea unui corpus lexicografic românesc, care să includă 100 de dicţionare (din secolul al XVI lea  până în prezent ), aliniate la nivel de intrare şi, parţial, la nivel de sens.

Obiectivele generale ale proiectului CLRE din această etapă au fost: realizarea unei baze de date care să cuprindă dicţionarele esenţiale din Bibliografia DLR, aliniate la nivel de intrare (şi, parţial, ca studiu, la nivel de sens); construirea unui mediu de programe care să permită consultarea interactivă a acestui corpus, care să se constituie într-un cadru modern de lucru şi de cercetare lexicografică, uşor adaptabil la o diversitate de obiective (de exemplu, corectarea şi actualizarea, precum şi redactarea viitoarelor ediţii ale Dicţionarului Academiei); realizarea unei liste de cuvinte cvasi-exhaustive, pentru limba română, pornind de la corpusul aliniat; creşterea vizibilităţii activităţii de cercetare a specialiştilor lingvişti şi informaticieni, în domeniul limbii române, prin promovarea mijloacelor informatice de prelucrare lingvistică create în proiect.

Echipa CLRE a fost formată din patru membri: specialişti lingvişti (Elena Tamba, Marius Radu Clim şi Ana Veronica Catană-Spenchiu) şi un specialist informatician (Marius Iulian Răschip, care în ultimul an a fost înlocuit de Mădălin Ionel Patraşcu, care a colaborat iniţial în calitate de voluntar la proiect).

Conform scopului, obiectivelor şi planificării proiectului, în cursul proiectului s-au obţinut următoarele rezultate: Corpusul lexicografic românesc esențial (care includea un anumit număr de intrări din dicționarele avute în vedere); 3 ateliere de diseminare a rezultatelor parţiale (astfel, a fost inițiat siguurul workshop de lexicografie din România, care a devenit ulterior un Colocviu internațional, organizat de Departamentul de lexicologie și lexicografie de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide”); 3 articole publicate în reviste indexate în baze de date internaţionale, prin 16 comunicări susţinute la manifestări ştiinţifice din ţară şi străinătate, dintre care unele sunt publicate în volumele manifestărilor (dintre acestea unele fiind indexate ISI – Conference Proceedings Citation Index, via Web of Science).

Grație diseminării internaționale a rezultatelor proiectului CLRE, România a devenit partener în acțiunea COST ENeL. European Network of eLexicography (2013-2017: http://www.elexicography.eu/).

După încheierea finanțării din partea UEFISCDI, CLRE, devenit Corpus lexicografic românesc electronic, a intrat, în anul 2014, în Planul de cercetare al Academiei Române, ca al doilea proiect fundamental din programul Tezaurul lexical al limbii române pentru Departamentul de lexicologie și lexicografie de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Iaşi. S-a renunțat la site-ul inițial al proiectului (http://www.clre.philippide.ro), informația de acolo fiind inclusă parțial pe site-ul nou al CLRE, proiectul fundamental al Academiei Române (https://clre.solirom.ro/).

Corpusul lexicografic românesc esenţial (CLRE) permite accesul specialiştilor la un instrument de lucru indispensabil, mult timp aşteptat, foarte util pentru studiul limbii române, în special, și al studiilor comparative, în general.

Lucrări despre CLRE:

Elena Isabelle Tamba, CLRE. Corpus lexicografic românesc esenţial. 100 de dicţionare din Bibliografia DLR aliniate la nivel de intrare şi la nivel de sens,în volumul Lexicografia academică românească. Studii. Proiecte, editor Gabriela Haja, 270 p., Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2017, p. 221-234 (https://solirom.ro/publications/Haja-Lexicografie-IS.pdf)

Elena Isabelle Tamba, CLRE. Corpus lexicografic românesc electronic. Începuturi, dezvoltare și perspective, în vol. Actele Colocviului internațional „Lexicografia academică românească. Provocările informatizării”. 2020–2021, (coordonatori de volum) Marius-Radu Clim și Elena Isabelle Tamba; (editori) Alina‐Mihaela Bursuc, Mioara Dragomir, Cristina Florescu, Gabriela Haja, Laura Manea, Mariana Nastasia, Claudius Teodorescu, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2022, 284 p.; ISBN 978-606-37-1471-9, p. 219–232. http://www.editura.ubbcluj.ro/bd/ebooks/pdf/3188.pdf