Cu anexe de Ciprian Ionel Alecu

Pe copertă: Muzeele Vaticanului, fragment de zid (fotografie de Brîndușa Pleșca)

Colecția Istorie contemporană este coordonată de Prof. univ. dr. Vasile Pușcaș

Democrația este cea mai dureroasă rană a politicii românești. Mulți actori implicați în funcționarea ei n-o vor, încă și mai mulți n-o înțeleg, iar pe politicienii români de vârf îi încurcă mai mult decât orice altceva. Mai mult, România nu a fost niciodată în fruntea curentului democratizării, dar a fost, în secolul 20, în fruntea celor mai opresive totalitarisme, atât cel fascist, cât și cel comunist, iar acum este foarte sensibilă la absolut toate derapajele anti-democratice la modă, începând cu conservatorismul sau tradiționalismul, continuând cu suveranismul, populismul și negarea declarată a drepturilor. Ce am vrut să arătăm, în acest context, e că, cu toate cele bune și cele rele ale ei, democrația trebuie să fie respectată mai mult de către toți pentru simplul fapt că e singurul regim politic în care încăpem cu toții, pentru că e pluralistă – și nu maniheistă, parohială sau locală – și, mai ales, pentru că acceptă umanitatea așa cum e, plină de varietate, defecte și imperfecțiuni. Altfel spus, cartea e o apologie pragmatică și critică a democrației într-o țară în care avem nevoie mai mult decât oricând de o oglindă în care să ne vedem așa cum suntem. Iar nivelul democrației este cea mai limpede oglindă în care societatea românească se poate privi… (Vasile Pleșca)

* * *

Cuprins

• Argument
• De ce democrația?
• Democrația liberală
• Democrația bolnavă
• Mecanisme ale declinului
• Pandemia autoritarismului
• Finalul sau renașterea
• Anexe de Ciprian Ionel Alecu
       Particularități ale evoluției indicelui democrației în România și pe glob. O imagine a declinului
• Bibliografie

* * *

Acest volum a fost realizat în cadrul grantului de cercetare „Consolidare democratică versus autocratizare. Evoluția democrației românești din momentul aderării la Uniunea Europeană până în prezent.” Grantul de cercetare a fost realizat în perioada 2019-2021, cu sprijin financiar din Fondul Recurent al Donatorilor, aflat la dispoziția Academiei Române prin Fundația „PATRIMONIU.”

* * *