CLIVETI, Gheorghe (n. 23 aprilie 1952, Darabani, jud. Botoşani), istoric.

Membru corespondent – 2 februarie 2022.

Studii secundare la Darabani și superioare la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde, în 1985 a devenit doctor în științe istorice (1975). După absolvirea facultății a fost angajat la Direcţia Patrimoniului Cultural Naţional din Bucureşti (1975–1977), apoi muzeograf la Complexul Muzeistic din Iaşi (1978–1979). În 1980 a trecut la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, unde a urcat pe rând toate treptele didactice:  asistent (1980), lector (1992), conferenţiar (1994), profesor (1997); conducător de doctorat (din 2000); șef al Catedrei de istorie universală (1996–1997) şi al Catedrei de istorie modernă (1998–2012). Din 2010 este director al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” al Filialei Academiei Române din Iaşi, după ce între 2008 și 2009 a ocupat funcția de director adjunct. Director/coordonator al Programului de cercetare „România în relaţiile internaţionale (sec. XVIII-XXI)”, la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” (din 2009). Membru în Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (2006–2011); expert-evaluator al Consiliului Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior (2005–2015). Este autorul a numeroase cărți, studii și articole apărute în țară și în străinătate referitoare la istoria modernă a istoria românilor și a Europei, istoria relaţiilor internaţionale, concepţiile istoriografice, istoria politică şi instituţii, ideile şi curentele politice, istoria socială, concepte, metodologie și istoriografie, între care: România şi Puterile Garante (1856–1878) (1988, ed. II, 2020); Izvoarele istoriei relaţiilor internaţionale. Epoca modernă (1993); Liberalismul românesc. Eseu istoriografic (1996); România şi crizele internaţionale. 1853–1913 (1997); Istoria Partidului Naţional Liberal (2000, în colab.); Concertul european. Un experiment din relaţiile internaţionale din secolul XIX (2006); Prolegomene la studiul relaţiilor internaţionale. Epoca modernă (2009); Europa franceză şi cauza română. 1789–1871 (2010); România şi „alianţele germane” (1879–1914) (2015); România și Puterile Garante (1856–1878) (ed. II, 2020); România modernă și „apogeul Europei”, 1815–1914 (2018);  La révolution de 1821 et la restauration du règnes autochtones dans les Principauté Roumaines (2020) ș.a. A coordonat volume dedicate unor personalșități importante ale culturii românești: Naţional şi social în istoria românilor. Profesorului Gheorghe Platon la a 70-a aniversare (1998, în colab.); Istoria – o meditaţie asupra trecutului. Profesorului Vasile Cristian la a 65-a aniversare (2001, în colab.); Vasile Russu (1937–2007). Studii de istorie modernă (2008); Historia sub specie aeternitatis. In honorem magistri Alexandru Zub (2009, în colab.); Slujind-o pe Clio. În honorem Dumitru Vitcu (2010, în colab.); Clio în oglindiri de sine. Academicianului Alexandru Zub. Omagiu (2014); Constantin Stere. Prozator, publicist, jurist și om politic. 150 de ani de la naștere (2016, în colab.); Istoricul și istoria. Alexandru Boldur – 130 de ani de la naștere, Leonid Boicu – 85 de ani de la naștere (2018). S-a numărat printre coordonatorii vol. VII, Istoria românilor, tom 2, De la Independenţă la Marea Unire (1878–1918) (2015). Redactor-şef adjunct al „Anuarului Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»” din Iași (din 2008), membru în colegiile de redacţie ale revistelor „Romanian Journal of Modern History” şi „Acta Bacoviensia” (2010). Laureat al Premiului „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române (1988). A fost distins cu Medalia „Dimitrie Cantemir” a Academiei de Științe a Moldovei (2017), Diploma de Recunoștință din partea Academiei de Științe a Moldovei (2017), Diploma de Merit din partea Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei (2017). Este membru de onoare al Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca (2020) și Professor emeritus al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Cetățean de onoare al Great State of Nebraska, S.U.A., Omaha City, S.U.A. și al orașului Darabani, jud. Botoșani (2016).